Incendiile provocate de valul de căldură din Rusia şi Ucraina riscă să formeze nori radioactivi odată ce se extind către regiunile contaminate cu pulberi provenite în urma accidentului nuclear de la Cernobîl. 

 Guvernatorul regiunii Kiev din Ucraina, Orestes Turkevici, a confirmat producerea unor incendii în zonele contaminate, dar a asigurat că acestea sunt de mică intensitate. „Există un incendiu în zona Cernobîl, pe o suprafaţă de 0,1 hectare, care a fost localizat şi eliminat. Un alt incendiu s-a produs pe o suprafaţă de 12 hectare în zona Cernobîl 13, dar a fost eliminat", a declarat Turkevici, citat de BSANNA News.

Pericolul apariţiei unui nor de cenuşă radioactivă planează şi asupra regiunii Briansk din Rusia, puternic contaminată în 1986.

Sursa: timpul.md

 

 

Potrivit climatologilor de la Institutul de biometeorologie din Florenţa, citaţi de La Repubblica, "cuvintele pe care le utilizam  în mod curent pentru a descrie ploile excepţionale care au lovit Europa nu mai oferă un tablou real a ceea ce se întâmplă astăzi cu adevărat". Iată de ce, explică aceştia, s-ar putea să fim obligaţi să adăugăm cuvântul "muson" la dicţionarul nostru climatic european. Incălzirea planetei duce la creşterea temperaturii şi a dimensiunii maselor de aer cald provenind din Sahara. Pe frontul occidental, ele se lovesc de curenţi de aer rece şi umed venind din Atlantic, provocând ploi torenţiale, ca cele care au măturat de curând Europa Centrală, unde procentul de precipitaţii s-a dublat în raport cu media normală. Pe frontul oriental, aceste mase nu întâlnesc obstacole şi provoacă valuri de căldură şi incendii, ca în Rusia. "Energia care se află în mijlocul acestor fenomene atmosferice creşte din ce în ce mai repede, căci gazul cu efect de seră reţine căldura, iar fenomenul se accelerează în lipsa contra-măsurilor", afirmă cotidianul roman, care speră că recentele catastrofe vor pune presiune pe participanţii la conferinţa de la Cancun asupra schimbărilor climatice din decembrie (COP16).

Sursa: presseurop.eu

În Rusia, incendiile au continuat să se extindă pe o rază de până la 135 de kilometri de Moscova, care rămâne acoperită de fumul toxic. Canicula şi incendiile au dus deja la o dublare a deceselor : autorităţile ruse au admis că în medie, şapte sute de oameni mor zilnic în "cea mai gravă catastrofă de acest fel din ultimii o mie de ani".

O ultimă victimă a fost un militar, care s-a luptat cu flăcările izbucnite în apropierea centrului nuclear Sarov, la cinci sute de kilometri de Moscova.

Materialele explozibile din aceasta fabrică de arme nucleare au fost evacuate încă de acum şase zile, pentru a se evita o catastrofă.

În acest context extrem de dificil pentru autorităţile ruse, secretarul de stat american, Hilary Clinton i-a promis sprijin ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, căruia i-a cerut, pe de altă parte, să susţină operaţiunea de retragere a familiilor personalului ambasadei americane la Moscova.

Între timp, agenţiile de specialitate avertizează că efectele economice ale incendiilor şi caniculei încep să se resimtă din ce în ce mai puternic.

Canicula şi fumul sufocant din Moscova au condus la dublarea mortalităţii în capitala rusă. Efectele incediilor care devastează partea vestică a ţării au început să se resimtă şi în Ucraina şi Finlanda.

În celălalt capăt al continentului, Portugalia se confruntă cu un număr record de incendii. Între timp, ploile torenţiale şi furtunile puternice care s-au abăutut asupra Poloniei, Cehiei, Germaniei şi Lituaniei au provocat 14 decese şi însemnate pagube materiale. Meteorologii ungari susţin că fenomenele au o cauză comună.

Zona de presiune atmosferică ridicată situată deasupra Rusiei este cauza atât a temperaturilor excesive din această ţară, care au condus la secetă şi incendii, cât şi a inundaţiilor care au afectat, începând din mai, Europa Centrală, relatează Financial Times.

Ciclonii de la Atlantic, care aduc nori peste toată Europa au fost blocaţi de zona de înaltă presiune atmosferică de deasupra Rusiei, au explicat meteorologii.

Canicula, care afectează Rusia de la începutul lui iulie şi a provocat incendii de amploare până în regiunea Moscova, este cea mai gravă "din ultimii o mie de ani", a afirmat luni directorul serviciilor de meteorologie ruse.

În acelaşi timp, inundaţiile cauzate de ploi torenţiale şi furtuni puternice s-au abăutut asupra Poloniei, Cehiei, Germaniei şi Lituaniei. Au murit 14 oameni, în timp ce alţii sunt daţi dispăruţi, în urma intemperiilor care au lovit aceste state la sfârşitul săptămânii trecute.

Din cauza inundaţiilor, mii de persoane au fost evacuate cu ajutorul bărcilor, autobuzelor sau elicopterelor. Mii de locuinţe au rămas fără electricitate şi gaze, iar drumurile au fost blocate.

În timp ce apele inundau Polonia, Germania, Cehia şi Lituania, în vestul Europei, cinci sute de pompieri se luptau cu incediile record din această vară din Portugalia.

Sursa: rfi.ro

 

Zona de presiune atmosferică ridicată situată deasupra Rusiei este cauza atât a temperaturilor excesive din această ţară, care au condus la secetă şi incendii, cât şi a inundaţiilor care au afectat, începând din mai, Europa Centrală, inclusiv România, relatează Financial Times în ediţia online.

"Ciclonii de la Atlantic, (care aduc nori) peste toată Europa, au fost blocaţi de zona de înaltă presiune atmosferică de deasupra (teritoriului) Rusiei. Este ca şi cum s-ar lovi de un zid, oprindu-se şi deplasându-se circular în zona în care ajung", a declarat Andras Reis, purtătorul de cuvânt al Serviciului ungar de Meteorologie.

Rezultatul acestui fenomen au fost precipitaţii puternice, în special în iunie, care au produs importante inundaţii în Ungaria, dar şi în ţări vecine, ca Slovacia sau România. Autorităţile ungare au înregistrat peste 300 de locuinţe distruse, în zona nord-estică a ţării, estimând valoarea pagubelor la suma de aproximativ 200 de miliarde de forinţi (aproximativ 942 de milioane de dolari).

În nord-estul Ungariei se află şi regiunea viticolă Tokaj, unde fermierii aşteaptă, în următoarele două luni, o vreme mai puţin umedă, după ploile şi grindina de peste vară.

Autor: Mediafax.ro

Bilanţul incendiilor de pădure care fac ravagii în Rusia a ajuns la 50 de morţi, a anunţat joi, 5 august, Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă. În timp ce canicula nu dă nici un semn că ar putea înceta, criticile împotriva autorităţilor se multiplică. Preşedintele Dmitri Medvedev, care a decretat starea de urgenţă în şapte regiuni a ordonat măsuri de protejare a instalaţiilor strategice, în special a celor nucleare, împotriva acestor incendii violente, transmite corespondentul RFI la Moscova, Madeleine Leroyer.

Neliniştea creşte, mai ales când vine vorba de centrale nucleare, precum cea din Sarov, situată în regiunea Nijni-Novgorod (Volga), la cinci sute de kilometri est de Moscova. Flăcările au ajuns la patru kilometri de situl nuclear. De miercuri, 4 august, toate materialele şi explozibilii au fost evacuate. "Nu există riscuri pentru securitatea nucleară", asigură preşedintele agenţiei nucleare ruse, Serghei Kirienko. Trebuie spus că nici o eroare nu va fi tolerată.

Dmitri Medvedev a demis fără menajamente mai mulţi înalţi responsabili, după ce a ieşit la iveală că o bază logistică a marinei ruse de lângă Moscova a fost distrusă complet de flăcări. Dacă acest lucru se va repeta, "voi acţiona la fel, fără milă", explică preşedintele rus.

Din ce în ce mai criticat, mai ales pe Internet, Guvernul vrea să recâştige controlul. Astfel, mai multe înregistrări video postate pe Youtube arată că Vladimir Putin a fost primit foarte călduros de sătenii sinistraţi. Apoi, mai este şi cazul unui blogger anonim, care vorbeşte mult despre el. Radioul de la Moscova a publicat pe site-ul său Internet o scrisoare a acestui blogger, adresată lui Putin şi funcţionarilor ruşi. O scrisoare vehementă şi uneori aspră, aproape nepoliticoasă, care descrie un sistem corupt până în măduva oaselor şi deci incapabil să gestioneze această catastrofă.

Nu este nevoie de "ideile voastre de rahat şi de legile voastre putrede", se arată în scrisoare. În mod surprinzător, Vladimir Putin a răspuns, spunând că este de acord per ansamblu cu teribila constatare a acestui blogger. Premierul subliniază totuşi că funcţionarii nu sunt responsabili pentru acest val inedit de căldură, nemaiîntâlnit în ultimii 130 de ani.

Sursa : rfi.ro

Mai multe pete de petrol au fost detectate în Marea Neagră, în largul coastei României şi Bulgariei, prin monitorizarea unui satelit de către proiectul BlackSea-online.com, anunţă site-ul novinite.com.

"Scurgeri semnificative de petrol au fost identificate în apele Bulgariei şi României, în special în apropierea oraşelor Varna şi Constanta", afirmă raportul organizaţiei non-comerciale de monitorizare.

Suprafaţa totală a petelor de petrol reprezintă mai mult de zece kilometri pătraţi. Distanţa de la ele până la coastele bulgare şi române este de aproximativ 30 km.

Sursa:timpul.md


Potrivit site-ului Intitutului Naţional pentru Fizică a Pământului (INFP) sambata seara,  intr-un interval de cinci minute in Marea Neagra au avut loc trei cutremure

Seismele aveau magnitudini cuprinse între 2,9 şi 4.3 grade. Potrivit datelor INFP, primul cutremur, de 2,9 grade, a avut loc la o adâncime de trei kilometri, sâmbătă, la ora 18.51, la latitudinea 44.40N şi longitudinea 32.42E.

Cel de-a doilea seism resimţit în Marea Negraă sâmbătă, la ora 18.55, a avut 4,3 grade , fiind produs la o adâncime de 30 de metri, la latitudinea 43.69N şi longitudinea 35.29E.

Ultimul seism, produs la câteva secunde după cel de-al doilea, a avut 3,9 grade, producându-se la o adâncime de 32 de metri, la latitudinea 44.52N şi longitudinea 32.59E.

Sursa: Mediafax

Fenomenul a început în noaptea de marţi spre miercuri şi este cauzat de ruperea unui filament de plasmă din regiunea activă NOAA11092 a Soarelui, iar ejecţiile solare au lovit deja Pământul.

Furtuna este alta decât cea din 1 august, anunţată de NASA, care nu a atins Pământul, ne-a declarat Cristiana Dumitrache, şeful Secţiei de Astrofizică de la Observatorul Astronomic al Academiei Române.

„Nu trebuie să fim îngrijoraţi, astfel de evenimente sunt ceva obişnuit într-un ciclu solar“, precizează Cristiana Dumitrache. Această furtună este o perturbare temporară a câmpului magnetic terestru şi este de mică intensitate, având în vedere că ejecţiile se îndreaptă spre pământ cu 550km/s. Ne putem aştepta, însă, oricând, la perturbarea sateliţilor de orbită şi a mijloacelor de comunicaţie. De exemplu, piloţii ar putea avea mici probleme cu pilotarea din cauza dereglării busolei.

Cei mai afectaţi sunt, însă, astronauţii aflaţi în spaţiu, pentru că nu sunt protejaţi de câmpul magnetic terestru, explică şeful Secţiei de Astrofizică de la Observatorul Astronomic al Academiei Române. Pe glob, cei mai afectaţi sunt locuitorii din apropierea celor doi poli, Sud şi Nord, care acţionează ca nişte „ferestre atmosferice“. Astfel de furtuni solare schimbă proprietăţile sângelui, în sensul că schimbă viteza de coagulare, de sedimentare sau numărul globulelor. Cu alte cuvinte, analizele pot ieşi uşor modificate, chiar dacă suntem sănătoşi.

Furtuna produsă acum este şi geoefectivă, în sensul că toate ejecţiile solare produse vor ajunge la Pământ. La o viteză de 500 de km/s, ele ating câmpul magnetic în aproximativ trei zile, ceea ce înseamnă că furtuna va mai dura până vineri. De altfel, un asemenea fenomen durează între 12 şi 48 de ore, ca şi efectele sale, în cazul în care nu sunt produse altele noi, mai arată Cristiana Dumitrache.

Ce  loveşte Pământul

Ejecţiile solare sunt „nori“ de plasmă magnetizată care pornesc în spaţiu în urma unor explozii sau desprinderi de filamente. Ejecţiile pot lovi planete, în cazul nostru, Pământul, interacţionând cu câmpul magnetic terestru pe care îl perturbă, explică Cristiana Dumitrache.

„Activitatea solară este ciclică. Ciclurile solare sunt notate înfuncţie de activitatea de pete şi, în prezent, suntem în ciclul solar nr. 24, care a început în 2009. Pe măsura că acesta se va dezvolta, astfel de evenimente se vor înmulţi. Maximul solar este prognozat a fi în 2012 “, mai spune şeful Secţiei de Astrofizică de la Observatorul Astronomic al Academiei Române.

În cazul unei furtuni geomagnetice majore, în care ejecţiile solare se vor îndrepta spre Pământ cu o viteză de 2.000-3.000 km/s, perturbarea câmpului magnetic poate avea consecinţe mult mai serioase: de exemplu, cad liniile de înaltă tensiune, conductele de petrol se pot magnetiza, coroda şi pot exploda, aşa cum s-a întâmplat, în 1981, în Canada. O altă erupţie solară majoră a avut loc chiar în acest an, în aprilie, când în ejecţiile solare au existat şi radiaţii x.

Perturbările câmpului magnetic afectează şi munca geologilor, de exemplu. Ei nu pot detecta zăcăminte de gaze sau petrol decât atunci când câmpul magnetic este în echilibru.

Studiile asupra ejecţiilor solare au început relativ recent, în 1996.

Sursa: adevarul.ro

O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Leeds a descoperit un curent masiv de apă sărată, un adevărat râu subacvatic cu un debit de apă de 350 de ori mai mare decât cel al râului Tamisa, curgând de-a lungul abisului marin al Mării Negre, modificându-i geografia prin formarea unor canale şi bazine, asemenea unui râu de suprafaţă, transmite Agerpres.

Mai mult decât atât, acest râu subacvatic ce atinge adâncimea de 35 de metri, are curenţi, vârtejuri şi chiar şi cascade, asemenea unui râu de suprafaţă. Dacă acest râu ar fi fost la suprafaţă, ar fi fost în primele 6 cursuri de apă din lume în ceea ce priveşte debitul de apă.


Guvernul rus a hotarat sa investeasca aproape 800 de milioane de dolari in constructia unui nou cosmodrom, la Vostosnii, in regiunea Amur din sud-estul indepartat al Rusiei, a anuntat, luni, premierul Vladimir Putin. "Guvernul a decis sa investeasca 24,7 miliarde de ruble pentru a construi, in trei ani, cosmodromul de la Vostosnii", a declarat Vladimir Putin cu ocazia unei vizite in Orasul stelelor, centrul de pregatire a astronautilor din nordul Moscovei, transmite Mediafax. "Sper cu tarie ca Vostosnii sa devina primul cosmodrom national construit pentru misiuni civile, care sa asigure Rusiei o independenta absoluta pentru misiunile ei spatiale", a adaugat premierul rus, citat de site-ul oficial al guvernului. Rusia lanseaza cea mai mare parte a satelitilor sai si a celor straini de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan. Moscova plateste guvernului din Astana o chirie de 115 milioane de dolari pe an pentru dreptul de exploatare a cosmodromului.

Free Joomla! template by L.THEME