Ion Suvac, un ţăran din satul Băhrineşti, judeţul Soroca (născut pe 12 octombrie 1924), nu se putea împăca nicidecum cu puterea sovietică. 

Nu a fost nici comsomolist, nici comunist, nici activist şi de zece ani nu lucra în colhoz. Considera că odată ce tatăl lui a fost membru de colhoz, el nu mai trebuie să scrie cerere pentru a fi primit, iar cârmuirea colhozului insista asupra cererii. A încercat să se aranjeze în alte locuri, dar nu a fost acceptat. Avea două clase făcute „la români” şi, într-o zi, a scris cu litere măşcate pe unul dintre pereţii casei sale: „Anunţ. Când oi muri eu, cine o să mă îngroape cu popă, la acela să rămână locul acesta”.

„Întreg poporul”, cum a fost flatat de către iniţiatorii referendumului, ne-a surprins din nou cu aritmetica sa originală. Referendumul constituţional din 5 septembrie a eşuat pe motivul participării insuficiente la vot – 29,05%. Un alt referendum constituţional nu este posibil mai devreme decât peste 2 ani de acum încolo. Cel puţin în următorii 2 ani nu vom avea un preşedinte „atotnorodnic”, ci unul emanat de Parlament, aşa cum sunt şi preşedinţii unor ţări ca Germania, Italia, Grecia, Ungaria, Estonia, Letonia şi altele.

EXCLUSIV Ministrul polonez al Afacerilor Externe, Radosław Sikorski, a vorbit, pentru „Adevărul”, despre relaţiile polono-ruse, despre referendumul eşuat din Republica Moldova şi despre Balcanii de Vest

 

Ovidiu Nahoi: Domnule ministru, omologul dumneavoastră de la Moscova, domnul Seghei lavrov, a fost invitatul special al reuniunii anuale a diplomaţiei poloneze, care a avut loc săptămâna trecută la Varşovia. Comentariile publice referitoare la acest eveniment au vorbit despre „o nouă eră în relaţiile polono-ruse". Despre ce este vorba?

Nevalidarea referendumului din Republica Moldova a luat prin surprindere nu doar clasa politică de la Chişinău ci şi pe observatorii străini. Deutsche Welle a vrut să afle de la parlamentarul creştin-democrat Manfred Grund, şeful forumului Germania - Republica Moldova, ce înseamnă rezultatul referendumului şi care ar putea fi cauzele absenteismului.

Victor Osipov: considerăm neavenită marcarea acestui eveniment de acum 20 de ani, care este rodul unui scenariu al fostelor servicii sovietice.

In timp ce la Chişinău zilele de sărbătoare s-au încheiat, la Tiraspol ele abia încep. Astăzi, 2 septembre, e ziua când în urmă cu 20 ani administratia tiraspoleana a decis desprinderea regiunii transnistrene de Republica Socialistă Sovietică Moldovenească. Liderul de acolo, Igor Smirnov, nu oboseste sa spuna ca acest conflict transnistrean

Nu ai cum să nu te revolţi contra sistemelor nocive, fie că în aparenţă acestea arată ca fiind vitrine ale democraţiei. Şi simţi când eşti oprimat şi îţi sunt suprimate intenţiile sau acţiunile.
Nu ştiu dacă ingineria verbală reprezintă reproducerea valorilor morale sau materiale, doar că astăzi este determinantă în contextul propulsării în ierarhia puterii. Snobii ajunşi politruci s-au instalat în faţa maselor. Furtul ideilor, suprimarea instinctelor care vor să se exprime public şi menţinerea unui sistem represiv la adresa entităţilor reprezintă cheia succesului unora din vârfurile puterii.

Părintele Petru Buburuz: „Pe Patriarhie nu o mai interesează de-acum educaţia creştinului si indreptarea lui spre împărăția lui Dumnezeu, dar o interesează numai politica.”

Patriarhul Rusiei Kiril a declarat că biserica pe care o conduce se roagă pentru „orientarea politică a Moldovei să contribuie la păstrarea unităţii Sfintei Rusii”. Potrivit unui comunicat al bisericii ortodoxe ruse, patriarhul Kiril a făcut declaraţia la întrevederea cu mitropolitul Moldovei, Vladimir avută sâmbătă la mânăstirea Solovki din Rusia.


Igor Boțan: „strategia Federaţiei Ruse este să menţină fostele republici sovietice în zona sa de influenţă prin aceste conflicte separatiste, fără a recurge la recunoaşterea lor internaţională.”


Pe 2 septembrie, Transnistria marchează 20 de ani de la proclamarea unilaterală a independenţei. Cine va veni sau nu la Tiraspol va fi desigur un indiciu pentru măsura în care Rusia mai este interesată de această regiune separatistă. Analistul politic Igor Boțan intervievat de Vasile Botnaru:

În urmă cu circa două săptămåni, publicaţia britanică „The Telegraph“ scria că o echipă de cercetători britanici a descoperit un curent masiv de apă sărată, un adevărat råu subacvatic, cu un debit de 10 ori mai mare decåt cel al Rinului. De asemenea, unul dintre cercetători, doctorul Dan Parsons, a mai spus că datele acestei cercetări vor putea fi folosite şi de către companiile petroliere care doresc să foreze în zona unde se află acest råu, loc unde s-ar putea afla importante resurse de hidrocarburi.
În urmă cu circa două săptămâni, publicaţia britanică „The Telegraph“ scria că o echipă de cercetători britanici a descoperit un curent masiv de apă sărată, un adevărat râu subacvatic, cu un debit de 10 ori mai mare decât cel al Rinului. De asemenea, unul dintre cercetători, doctorul Dan Parsons, a mai spus că datele acestei cercetări vor putea fi folosite şi de către companiile petroliere care doresc să foreze în zona unde se află acest râu, loc unde s-ar putea afla importante resurse de hidrocarburi. Pentru cititorii interesaţi de acest subiect, ziarul „Curentul“ a dorit să afle mai multe detalii despre această descoperire care ar putea oferi Mării Negre o nouă dimensiune, atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi economic. La solicitarea „Curentului“ au răspuns dr. Jeff Peakall şi dr. Parsons, doi dintre cercetătorii care conduc acest proiect, care ne-au oferit informaţii mult mai precise despre ce înseamnă această nouă descoperire din Marea Neagră. Cercetarea este finanţată de către Consiliul de cercetare a mediului natural din Marea Britanie şi este condusă de către dr. Peakall şi dr. Parsons, de la Universitatea din Leeds. Cercetarea îi implică de asemenea şi pe dr. Russ Wynn, de la Centrul Naţional de Oceanografie din Southhampton, şi pe Rick Hiscott şi Ali Aksu, de la Universitatea Newfoundland din Canada. Parteneri în acest proiect mai sunt Centrul Naţional turc de Oceanografie din Izmir, iar din partea turcă, cercetarea este condusă de Piri Resis.
Redăm în continuare dialogul purtat cu cercetătorii britanici:

Ce vrem de la Moldova? Este momentul sa formulam in sfarsit cu claritate raspunsul la aceasta intrebare. Politica noastra din spatiul CSI este prea vaga. Demonstram doua extreme de comportament – de la indiferenta absoluta pana la indignare maxima. Dar de fapt, in esenta, ce vrem de la ei?

 

Pozitia tarii explica multe din istoria si destinul tinutului. Teritoriul Moldovei actuale se afla in sud-vestul Campiei Europei de Est si ocupa cea mai mare parte a regiunii cuprinse intre Nistru si Prut. Din punct de vedere geopolitic, aceasta este o zona limitrofa situata intre padure in nord-vest si stepa, si arealul regiunii Marii Negre. Pe teritoriul Moldovei se intersecteaza energiile sedentare si cele nomade, dialectica carora se afla la baza structurii geopolitice a statalitatii rusesti, unde padurea cu succes schimbator concureaza cu stepa, atingand intr-un final unitatea in siteza eurasiatica.

Scandalul diplomatic dintre Romania si Rusia s-a intensificat si este dezbatut in toata presa centrala de joi. Din Jurnalul National aflam ca scandalul se lasa cu amenintari, in timp ce Gandul ne anunta ca Moscova reactioneaza si acuza Bucurestiul de "nepasare".

 

Info-Prim Neo: Se crează impresia că Federaţia Rusă se comportă în raport cu Republica Moldova, Independentă, ca şi „cânele grădinarului”: nici lui nu-i priesc legumele şi nici altora nu le permite să le guste. Rusia nu este nici în relaţiii bune, nici în relaţii rele cu Moldova.

 

Generalul de brigadă Aurel Rogojan rememorează pentru Jurnalul Na­ţi­o­nal într-un serial, începând de astăzi, momentele - cheie ale anului 1989, aşa cum au fost ele receptate în centrul de comandă al Departamentului Securităţii Statului.

În acel an, Aurel Rogojan (locote­nent-colonel) era împuternicit la comanda Servi­ciu­­lui Independent Secretariat-Juridic al Departamentului Securităţii Statului, în care ca­litate îi revenea şi atri­bu­ţi­i­le de ­secretar al Consiliului de Conducere al DSS. Anterior, între anii 1977-1985, a fost şeful de cabinet al generalului-colonel Iulian Vlad, cel care conducea din octombrie 1987 Securita­tea Română.

Din această poziţie a fost martor la operaţiunile specifice fron­tului din umbră şi a trăit anul 1989 cu intensitatea celui care a avut acces la secrete teribile şi astfel amin­tirile sale sunt extrem de va­lo­roase pentru cercetători şi isto­rici. În episodul din acest număr ge­ne­ralul de brigadă Aurel Rogojan redă at­mos­fera acelei perioade, din pers­pec­tiva principalelor evenimente, aşa cum a resimţit-o ca ofiţer al DSS.

Anul operativ 1989 a  început cu o trădare. Şeful sectorului spionaj în spaţiul european de limbă germană, Liviu Turcu, se foloseşte de ocazia unei misiuni externe pentru a se preda  CIA. Era punctul terminus al tră­dă­rilor post-pacepiste, care, toate la un loc, au adus prejudicii mai mari decât cele determinate de marşrutizarea politică ( n. r. - termen folosit în domeniul serviciilor de informaţii şi care înseamnă orientarea unui agent către un alt obiectiv decât cel avut până la momentul respectiv) a  lui Pacepa în braţele  spionajului şi contraspionajului Statelor Unite ale Americii.

Info-Prim Neo: Domnule Preşedinte, pe cât de mult Republica Moldova de astăzi seamănă cu cea din aspiraţiile Dumneavoastră de acum 19 ani?

Mircea Snegur: - După cum ne-am propus la 27 august 1991, Republica Moldova,
desprinsă, la iniţiativa intelectualităţii şi a clasei politice de atunci şi prin susţinerea masivă a populaţiei, de imperiul sovietic, pe parcursul perioadei nominalizate s-a consolidat ca un stat independent, democrat, bazat pe drept, recunoscut pe arena mondială şi fiind admisă în organismele internaţionale.
Vă asigur: nu este puţin.

Circa 4,1% din banii murdari care circulau în lume în 2002 (115,5 mld. dolari) aveau ca ţară de origine România

Miliarde de euro ţinute de români în străinătate aşteaptă să se întoarcă în ţară. Repatrierea acestora printr-o amnistie fiscală este decizia pe care guvernanţii trebuie să şi-o asume pentru a relansa economia. 

Peste zece miliarde de euro sunt deţinute de cetăţenii români în bănci şi offshore-uri din întreaga lume. Asta într-o estimare rezervată, pentru că alte calcule indică valori de până la zece ori mai mari. Fie că sunt bani „negri" fie că sunt doar de un „alb" mai murdar, ei nu pot fi cheltuiţi după bunul plac de către proprietarii lor, de teama organismelor internaţionale care urmăresc şi verifică operaţiunile bancare realizate dinspre şi către paradisurile fiscale. Introducerea acestora în circuitul legal, printr-o amnistie fiscală, este, în actualul context, una dintre puţinele măsuri pe care Guvernul le mai are la îndemână pentru a repune economia în mişcare. Are nevoie doar de curaj, înţelepciune şi capacitate de comunicare.

Free Joomla! template by L.THEME