Victor Osipov: considerăm neavenită marcarea acestui eveniment de acum 20 de ani, care este rodul unui scenariu al fostelor servicii sovietice.

In timp ce la Chişinău zilele de sărbătoare s-au încheiat, la Tiraspol ele abia încep. Astăzi, 2 septembre, e ziua când în urmă cu 20 ani administratia tiraspoleana a decis desprinderea regiunii transnistrene de Republica Socialistă Sovietică Moldovenească. Liderul de acolo, Igor Smirnov, nu oboseste sa spuna ca acest conflict transnistrean

Nu ai cum să nu te revolţi contra sistemelor nocive, fie că în aparenţă acestea arată ca fiind vitrine ale democraţiei. Şi simţi când eşti oprimat şi îţi sunt suprimate intenţiile sau acţiunile.
Nu ştiu dacă ingineria verbală reprezintă reproducerea valorilor morale sau materiale, doar că astăzi este determinantă în contextul propulsării în ierarhia puterii. Snobii ajunşi politruci s-au instalat în faţa maselor. Furtul ideilor, suprimarea instinctelor care vor să se exprime public şi menţinerea unui sistem represiv la adresa entităţilor reprezintă cheia succesului unora din vârfurile puterii.

Igor Boțan: „strategia Federaţiei Ruse este să menţină fostele republici sovietice în zona sa de influenţă prin aceste conflicte separatiste, fără a recurge la recunoaşterea lor internaţională.”


Pe 2 septembrie, Transnistria marchează 20 de ani de la proclamarea unilaterală a independenţei. Cine va veni sau nu la Tiraspol va fi desigur un indiciu pentru măsura în care Rusia mai este interesată de această regiune separatistă. Analistul politic Igor Boțan intervievat de Vasile Botnaru:

Ce vrem de la Moldova? Este momentul sa formulam in sfarsit cu claritate raspunsul la aceasta intrebare. Politica noastra din spatiul CSI este prea vaga. Demonstram doua extreme de comportament – de la indiferenta absoluta pana la indignare maxima. Dar de fapt, in esenta, ce vrem de la ei?

 

Pozitia tarii explica multe din istoria si destinul tinutului. Teritoriul Moldovei actuale se afla in sud-vestul Campiei Europei de Est si ocupa cea mai mare parte a regiunii cuprinse intre Nistru si Prut. Din punct de vedere geopolitic, aceasta este o zona limitrofa situata intre padure in nord-vest si stepa, si arealul regiunii Marii Negre. Pe teritoriul Moldovei se intersecteaza energiile sedentare si cele nomade, dialectica carora se afla la baza structurii geopolitice a statalitatii rusesti, unde padurea cu succes schimbator concureaza cu stepa, atingand intr-un final unitatea in siteza eurasiatica.

 

Info-Prim Neo: Se crează impresia că Federaţia Rusă se comportă în raport cu Republica Moldova, Independentă, ca şi „cânele grădinarului”: nici lui nu-i priesc legumele şi nici altora nu le permite să le guste. Rusia nu este nici în relaţiii bune, nici în relaţii rele cu Moldova.

Info-Prim Neo: Domnule Preşedinte, pe cât de mult Republica Moldova de astăzi seamănă cu cea din aspiraţiile Dumneavoastră de acum 19 ani?

Mircea Snegur: - După cum ne-am propus la 27 august 1991, Republica Moldova,
desprinsă, la iniţiativa intelectualităţii şi a clasei politice de atunci şi prin susţinerea masivă a populaţiei, de imperiul sovietic, pe parcursul perioadei nominalizate s-a consolidat ca un stat independent, democrat, bazat pe drept, recunoscut pe arena mondială şi fiind admisă în organismele internaţionale.
Vă asigur: nu este puţin.

Circa 4,1% din banii murdari care circulau în lume în 2002 (115,5 mld. dolari) aveau ca ţară de origine România

Miliarde de euro ţinute de români în străinătate aşteaptă să se întoarcă în ţară. Repatrierea acestora printr-o amnistie fiscală este decizia pe care guvernanţii trebuie să şi-o asume pentru a relansa economia. 

Peste zece miliarde de euro sunt deţinute de cetăţenii români în bănci şi offshore-uri din întreaga lume. Asta într-o estimare rezervată, pentru că alte calcule indică valori de până la zece ori mai mari. Fie că sunt bani „negri" fie că sunt doar de un „alb" mai murdar, ei nu pot fi cheltuiţi după bunul plac de către proprietarii lor, de teama organismelor internaţionale care urmăresc şi verifică operaţiunile bancare realizate dinspre şi către paradisurile fiscale. Introducerea acestora în circuitul legal, printr-o amnistie fiscală, este, în actualul context, una dintre puţinele măsuri pe care Guvernul le mai are la îndemână pentru a repune economia în mişcare. Are nevoie doar de curaj, înţelepciune şi capacitate de comunicare.

Părintele Petru Buburuz: „Pe Patriarhie nu o mai interesează de-acum educaţia creştinului si indreptarea lui spre împărăția lui Dumnezeu, dar o interesează numai politica.”

Patriarhul Rusiei Kiril a declarat că biserica pe care o conduce se roagă pentru „orientarea politică a Moldovei să contribuie la păstrarea unităţii Sfintei Rusii”. Potrivit unui comunicat al bisericii ortodoxe ruse, patriarhul Kiril a făcut declaraţia la întrevederea cu mitropolitul Moldovei, Vladimir avută sâmbătă la mânăstirea Solovki din Rusia.


Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Radio România Actualităţi că România trebuie să îşi reevalueze momentul intrării în zona euro.

Potrivit calendarului de aderare, România trebuia să intre în zona euro în anul 2014.

Preşedintele a adăugat că acest lucru nu este cauzat de posibilităţile României de a-şi atinge parametrii ceruţi.

"Problema este dacă România va fi suficient de consolidată financiar şi economic pentru a face faţă în zona euro.

"Aceasta este o decizie ce nu poate fi luată acum. Personal chem la regândirea calendarului de aderare la zona euro ca urmare a nerezolvării prompte a deficitelor structurale şi a problemelor pe care le avem în finanţarea deficitelor", a mai spus Traian Băsescu.

În urmă cu circa două săptămåni, publicaţia britanică „The Telegraph“ scria că o echipă de cercetători britanici a descoperit un curent masiv de apă sărată, un adevărat råu subacvatic, cu un debit de 10 ori mai mare decåt cel al Rinului. De asemenea, unul dintre cercetători, doctorul Dan Parsons, a mai spus că datele acestei cercetări vor putea fi folosite şi de către companiile petroliere care doresc să foreze în zona unde se află acest råu, loc unde s-ar putea afla importante resurse de hidrocarburi.
În urmă cu circa două săptămâni, publicaţia britanică „The Telegraph“ scria că o echipă de cercetători britanici a descoperit un curent masiv de apă sărată, un adevărat râu subacvatic, cu un debit de 10 ori mai mare decât cel al Rinului. De asemenea, unul dintre cercetători, doctorul Dan Parsons, a mai spus că datele acestei cercetări vor putea fi folosite şi de către companiile petroliere care doresc să foreze în zona unde se află acest râu, loc unde s-ar putea afla importante resurse de hidrocarburi. Pentru cititorii interesaţi de acest subiect, ziarul „Curentul“ a dorit să afle mai multe detalii despre această descoperire care ar putea oferi Mării Negre o nouă dimensiune, atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi economic. La solicitarea „Curentului“ au răspuns dr. Jeff Peakall şi dr. Parsons, doi dintre cercetătorii care conduc acest proiect, care ne-au oferit informaţii mult mai precise despre ce înseamnă această nouă descoperire din Marea Neagră. Cercetarea este finanţată de către Consiliul de cercetare a mediului natural din Marea Britanie şi este condusă de către dr. Peakall şi dr. Parsons, de la Universitatea din Leeds. Cercetarea îi implică de asemenea şi pe dr. Russ Wynn, de la Centrul Naţional de Oceanografie din Southhampton, şi pe Rick Hiscott şi Ali Aksu, de la Universitatea Newfoundland din Canada. Parteneri în acest proiect mai sunt Centrul Naţional turc de Oceanografie din Izmir, iar din partea turcă, cercetarea este condusă de Piri Resis.
Redăm în continuare dialogul purtat cu cercetătorii britanici:

 

George ROCA: Distinse domnul Ovidiu Creangă vă mulţumesc pentru acceptarea acestui interviu. Ştiu că sunteţi un „scriitor” ocupat! Scrieţi cărţi şi publicaţi frecvent în multe reviste şi ziare virtuale româneşti. Vă rog să vă prezentaţi pentru a vă cunoaşte mai bine.


 

Ovidiu CREANGĂ: Stimate domnule George Roca eu trebuie să vă mulţumesc pentru că mi-aţi oferit prilejul să apar în prestigioasa dumneavoastra publicaţie „Romanian VIP” cunoscută în prezent pe toate meridianele mapamondului. Când pronunţă cineva cuvântul „scriitor” eu mă uit împrejur să văd cui i se adresează, căci eu nu sunt decât un inginer, sau mai corect „un fost inginer”, căci dacă mă luaţi „la bani mărunţi” chiar şi ingineria mea este din… secolul trecut. Ştiu că la interviuri trebuie să nu minţi, să nu te „dai mare”… deci, neavând încotro, am să va spun purul adevăr cu toate că uneori nu-mi este favorabil.

Scandalul diplomatic dintre Romania si Rusia s-a intensificat si este dezbatut in toata presa centrala de joi. Din Jurnalul National aflam ca scandalul se lasa cu amenintari, in timp ce Gandul ne anunta ca Moscova reactioneaza si acuza Bucurestiul de "nepasare".

Interviu cu Igor Caşu, vicepreşedintele Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist

Dle Caşu, condamnarea comunismului în România s-a făcut în baza Raportului Final al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, coordonat de prof. Vladimir Tismăneanu. Iată că în Republica Moldova s-a discutat timp de jumătate de an despre Raportul Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist din RM şi… spiritele s-au liniştit. Unde se află în prezent studiul comisiei şi de ce nu este făcut public?

Este adevărat, în România, comunismul a fost condamnat în baza raportului Comisiei Tismăneanu, creată în mai 2006. Comisia din România a lucrat şase luni, aşa încât la 16 decembrie 2006 – cu doar două săptămâni înainte de accederea României în UE

–preşedintele Băsescu a prezentat în faţa parlamentului un rezumat al raportului Comisiei în care comunismul a fost condamnat ca un regim criminal şi ilegitim. Comisii similare au fost constituite anterior în Estonia, Letonia şi Lituania. Acestea au servit drept model pentru comisia de la Chişinău. În R. Moldova, Comisia pentru studierea comunismului a fost creată la iniţiativa preşedintelui interimar Mihai Ghimpu la 14 ianuarie 2010.

Ideea nu era nouă. Câţiva intelectuali sau oameni politici din afara PL – partid care pretinde pe nedrept a fi pioner în acest sens – au cerut formarea unei comisii în baza căreia să fie condamnat regimul comunist din fosta RSS Moldovenească. Când ne-am întâlnit cu preşedintele interimar (mijlocul lunii ianuarie), am propus să se specifice clar că iniţiativa creării comisiei vine din partea societăţii civile, şi nu a unui partid politic. Domnului Mihai Ghimpu nu i-a plăcut această propunere. Din contra, s-a arătat chiar îngrijorat de o asemenea perspectivă. Problemele care au apărut ulterior în ceea ce priveşte percepţia publică a Comisiei pentru studierea comunismului se trag anume de aici. În acelaşi timp, trebuie să menţionăm meritul preşedintelui interimar de a întinde mâna istoricilor şi de a iniţia deschiderea pe larg a arhivelor.

 

Generalul de brigadă Aurel Rogojan rememorează pentru Jurnalul Na­ţi­o­nal într-un serial, începând de astăzi, momentele - cheie ale anului 1989, aşa cum au fost ele receptate în centrul de comandă al Departamentului Securităţii Statului.

În acel an, Aurel Rogojan (locote­nent-colonel) era împuternicit la comanda Servi­ciu­­lui Independent Secretariat-Juridic al Departamentului Securităţii Statului, în care ca­litate îi revenea şi atri­bu­ţi­i­le de ­secretar al Consiliului de Conducere al DSS. Anterior, între anii 1977-1985, a fost şeful de cabinet al generalului-colonel Iulian Vlad, cel care conducea din octombrie 1987 Securita­tea Română.

Din această poziţie a fost martor la operaţiunile specifice fron­tului din umbră şi a trăit anul 1989 cu intensitatea celui care a avut acces la secrete teribile şi astfel amin­tirile sale sunt extrem de va­lo­roase pentru cercetători şi isto­rici. În episodul din acest număr ge­ne­ralul de brigadă Aurel Rogojan redă at­mos­fera acelei perioade, din pers­pec­tiva principalelor evenimente, aşa cum a resimţit-o ca ofiţer al DSS.

Anul operativ 1989 a  început cu o trădare. Şeful sectorului spionaj în spaţiul european de limbă germană, Liviu Turcu, se foloseşte de ocazia unei misiuni externe pentru a se preda  CIA. Era punctul terminus al tră­dă­rilor post-pacepiste, care, toate la un loc, au adus prejudicii mai mari decât cele determinate de marşrutizarea politică ( n. r. - termen folosit în domeniul serviciilor de informaţii şi care înseamnă orientarea unui agent către un alt obiectiv decât cel avut până la momentul respectiv) a  lui Pacepa în braţele  spionajului şi contraspionajului Statelor Unite ale Americii.

Reteta relatiilor dintre Chisinau si Bucuresti: Normalitate si Pragmatism     

Repere biografice: Iurie Renita are 52 de ani si este de profesie ziarist si diplomat. A facut parte din prima promotie a studentilor basarabeni la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, facultatea de Relatii Internationale din Bucuresti. A activat in cadrul MAE de la Chisinau din 1992 in diverse functii. In perioada 1996-1999 a fost consilier la ambasada Republicii Moldova in Statele Unite, iar ulterior consilier al ministrului de Externe. Iurie Renita a activat si in misiunea OSCE din Croatia, in perioada 1999-2003, dupa care, la revenirea la MAE, i-a fost interzis ca activeze in diplomatie de catre regimul lui Voronin si a ministrului de externe din acea perioada Andrei Stratan. Pana a fi numit in functia de ambasador al Republicii Moldova la Bucuresti, domnul Renita a fost manager la compania internationala "British American Tobacco" Moldova.

Reporter: Domnule Ambasador, dupa o perioada de inghet si rivalitati intre Chisinau si Bucuresti, care vor fi primele demersuri, activitati in noua Dumneavoastra functie?

Iurie Renita: Activitatea mea in calitate de ambasador, cu un sprijin consolidat din partea echipei de diplomati a Ambasadei noastre (90 la suta din ei fac parte din noua componenta!), va fi una ambitioasa si concreta, evident ghidandu-ne de Programul de activitate a Guvernului la capitolul Politica Externa, relatiile cu Romania. Conform obiectivelor stabilite de noua guvernare de la Chisinau, raporturile cu Romania se inscriu in contextul celor strategice, privilegiate si speciale. Iata si succinta prezentare a lor: valorificarea potentialului existent in relatiile bilaterale moldo-romane, prin revigorarea si institutionalizarea dialogului politic si reanimarea mecanismelor de cooperare comercial-economica si cultural-umanitara; negocierea in spirit modern si incheierea acordurilor care reglementeaza relatiile interstatale, inclusiv in domeniul regimului frontierei, care ar corespunde pe deplin intereselor ambelor state; stabilirea unor mecanisme de consultari in domeniul integrarii europene, valorificand experienta Romaniei in acest domeniu, inclusiv in ceea ce priveste armonizarea legislatiei si implementarea acquis-ului comunitar; semnarea in termene cat mai restranse a Conventiei privind micul trafic la frontiera moldo-roman.

Free Joomla! template by L.THEME