47 de ani de la moartea lui Nichifor Crainic

Acum 47 de ani (20 August 1972), se stingea din viață Nichifor Crainic, editor, scriitor, deținut și ideolog al Mișcării de extremă dreaptă. În cadrul procesului „lotului ziariștilor fasciști” (alături de Radu Gyr, Pamfil Șeicaru și alții), Tribunalul Poporului l-a condamnat în contumacie, prin Sentința nr. 2/4 iunie 1945, la detenție grea pe viață și degradare civică pe timp de 10 ani, pentru crima de dezastrul țării, prin crime de război. Obosit, după trei ani de pribegie, și convins că după încheierea păcii de la Paris rejudecarea lui se va face mai puțin pătimaș, pe 24 mai 1947 l-a convins pe preotul Ion Sămărghițan, gazda sa, să-l anunțe pe jandarmul satului că se predă. Este adus în București, la Ministerul de Interne (mai-iulie), apoi este transferat succesiv la închisoarea Văcărești și Jilava. În închisoare scrie volumul de memorii “Pribeag în țara mea. Mărturii din închisoare. Memoriu- Răspuns la actul meu de acuzare”, care

Nicolae Steinhardt despre bunătatea sufletească

Nicolae Steinhardt: ''Degeaba le-am avea pe toate: inteligenţa, cultura, isteţimea, supracultura, doctoratele, supra doctoratele, dacă suntem răi, haini, mojici şi vulgari, proşti şi nerozi, doi bani nu facem, se duc pe apa sâmbetei şi inteligenţa, şi erudiţia, şi supradoctoratele, şi toate congresele internaţionale la care luăm parte, şi toate bursele pentru studii pe care le câştigăm prin concursuri severe. Nimic nu poate înlocui şi suplini niţică bunătate sufletească, niţică bunăvoinţă, toleranţă, înţelegere. Niţică susţinută bună-cuviință. Bunătatea sufletească nu-i o virtute subtilă şi rafinată, e un atribut de bază al fiinţei omeneşti și totodată un atribut al culturii. Ştim că de-am vorbi toate limbile și toate dialectele pământului şi de-am fi capabili să clasificăm conform cu clasificarea zecimală toate volumele tipărite în toate limbile pământului, de la Gutenberg şi până astăzi, și de am fi tobă de carte și de erudiţie, și

9 citate de neuitat din îndemnurile Părintelui Arsenie Papacioc

1. Sfatul cel mai important: iubeşte cu tot sufletul şi iartă!

2. Smerenia este arta de a sta la locul tău.

3. Nimic nu este pierdut cât timp credinţa e în picioare, cât sufletul nu abdică şi capul se ridică din nou.

4. Să ştim să murim şi să înviem în fiecare zi.

5. Învață să ai mereu un zâmbet ascuns în inimă.

6. În iubire nu există nimic raţional. „Nu ştiu de ce îl iubesc pe acela!” Iubirea nu are nici început, nici sfârşit, există deodată cu Dumnezeu.

Леонид Волков: Уже звучат первые такты их «Лебединого озера»

Мне было 10 лет, но я отлично помню август 1991-го. И помню как многие после того уникального праздника единения и свободы потом задавались вопросом — а что было бы, если бы ГКЧП победил? Россия-2019 — это и есть ответ. Это и есть страна победившего ГКЧП. Дюжина параноидальных старцев с трясущимися от страха руками. Да, новое ГКЧП — это подольше, чем на три дня, но несильно. Уже звучат первые такты их «Лебединого озера».

Părintele Arsenie Papacioc: Cruce înseamnă să duci ce nu-ți convine!

La 19 iulie 2011, în urmă cu 8 ani, a trecut la Domnul părintele arhimandrit Arsenie Papacioc,duhovnicul Mănăstirii „Sfânta Maria” Techirghiol, unul dintre cei mai importanți și iubiți duhovnici ai ortodoxiei românești. „Nu se poate fără cruce, asta a fost, asta o recomand și asta vreau cu orice chip să trăiesc. Și cruce înseamnă să duci ce nu-și convine! Marea greșeală a oamenilor este că nu suportă suferința și nu înțeleg că este singura acțiune, singura preocupare, singura trăire împotriva a ceea ce este rău de sub patronarea diavolului. Cine fuge de prigoană, fuge de Dumnezeu, spune Sfântul Teodor Sauditul. Biserica are nevoie de prigoane, pentru că te trezesc, te țin prezent și e luptă.” (Arhim. Arsenie Papacioc, Veșnicia ascunsă într-o clipă, editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2004, pag58) Părintele Arsenie, pe numele de botez Anghel, s-a născut în anul

12-17 august: A XVII-a ediţie a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului

Centrul Cultural Topliţa, cu sprijinul Guvernului României, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, organizează cea de-a XVII-a ediţie a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, eveniment care va avea loc în perioada 12-17 august 2019, la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, cu tema România şi românii de pretutindeni, la un an de la Centenarul Marii Uniri. Manifestarea a intrat în conştiinţa publică ca un proiect cultural la scară naţională, constituindu-se într-un veritabil „parteneriat româno-român”, atât prin conferenţiari, participanţi (reprezentanţi ai românilor din afara

ACTUALITATI ELITISTE: POEZIE - "Cine morții voștri sunteți? Să vă bateți joc de noi?" de Andrada Voicu

"Atârnăm de-un fir de ață. #rezistăm, dar ce folos,

Când suntem mințiți pe față

Și toate-s cu susu-n jos?

Și murim de frig și sete

Și ne trec prin corp fiori

Când ni se citesc pamflete

Cu și despre infractori.

„Siberia din oase”, un film bazat pe fapte reale, proiectat timp de mai multe zile la Chișinău: Unde puteți viziona pelicula dedicată împlinirii a 70 de ani de la cel de-al doilea val al DEPORTĂRILOR din Basarabia

Filmul „Siberia din oase”, în regia Leontinei Vatamanu, o peliculă dedicată basarabenilor deportați în Siberia în perioada anilor 1941-1949, va fi proiectat în perioada 29 iunie – 3 iulie curent în cinematograful Patria Loteanu din centrul Chișinăului. Filmul „Siberia din oase” este construit din confesiunile a patru protagonişti, care au fost ridicaţi şi trimişi forţat în Siberia în cel de-al doilea val de deportări, în noaptea din 6 spre 7 iulie 1949. Fiecare episod are o istorie separată care punctează ororile şi dramele prin care au trecut zeci de mii de basarabeni în perioada stalinistă. Pelicula este o producție OWH Studio cu suportul CNC MOLDOVA, în asociere cu Moldova-Film și Paradox Film, și e lansat cu ocazia marcării a 70 de ani de la deportările din Basarabia din 1949. Toate

Free Joomla! template by L.THEME