Un Kosovo independent şi profitorii electorali

altCurtea Internaţională de Justiţie a decis săptămâna aceasta că, în cazul fostei provincii sârbe, Kosovo, predominant albaneze, care şi-a declarat independenţa în 2008, nu a reprezentat o violare a legilor internaţionale. Prin urmare, Curtea de la Haga a confirmat faptul că statele care au recunoscut independenţa Kosovo nu s-au pronunţat pentru avizarea unui „precedent” în dreptul internaţional şi că nu ar fi încuviinţat violarea legilor internaţionale preexistente. Multă lume a stat cu mâna la gură aşteptând decizia Curţii privind independenţa Kosovo, pentru că anumite centre geopolitice consideră că avizul favorabil ar putea avea repercusiuni asupra mai multor mişcări separatiste din lume.

Astăzi, vrem noi sau nu vrem, trebuie să recunoaştem că există un Kosovo, un nou stat independent în Balcani. Iar noul stat a fost recunoscut până în prezent de 69 de ţări, inclusiv de Statele Unite şi 22 dintre cei 27 de membri UE, cu excepţia Spaniei, Greciei, Slovaciei, Cipru şi a ţării noastre, România. Ne gândim că suntem deja în anul 2010, iar Kosovo şi-a declarat independenţa la 17 februarie 2008. În decembrie 2009 au fost audiaţi la tribunalul ONU sârbii, kosovarii şi în total 29 de ţări, inclusiv Statele Unite, Rusia şi România.

 Prima reacţia a Kosovo după ce CIJ a decis că independenţa nu încalcă dreptul internaţional a fost aceea de a invita Serbia să discute cu un Kosovo "suveran". Kosovo a cerut Serbiei să discute probleme de interes reciproc. Numai că Serbia spune că nu va recunoaşte nici în ruptul capului independenţa Kosovo. Ministrul sârb de externe, Vuk Jeremici deja a reconfirmat că ţara sa îşi propune să se bată pentru fosta sa provincie. Serbia va continua o luptă diplomatică pentru recuperarea Kosovo şi îşi va concentra atenţia la dezbaterea din Adunarea generală a ONU, din toamnă. În context, Biserica Ortodoxa sârbă a cerut să sune clopotele, iar un marş de protest a fost convocat de sârbii din Kosovska Mitroviţa. Şi în 2007 Biserica Ortodxă Sârbă a sunat clopotele poziţionându-se de partea Bisericii Ortodxe Ruse în disputa Mitropoliei Basarabiei care aparţine de Patriarhia Română.

Contextul internaţional

Statele Unite au cerut Europei se alinieze spiritului hotărârii CIJ, care confirmă că independenţa Kosovo nu a violat legea internaţională şi nu e un precedent. De partea cealaltă, poziţia Rusiei privind Kosovo rămâne ne schimbată. Într-un comunicat al Ministerul rus de Externe se subliniază clar că decizia Curţii Internaţionale de Justiţie privind independenţa Kosovo nu modifică poziţia Rusiei privind Kosovo. Chiar dacă reacţiile regiunilor separatiste din spaţiul postsovietic prind glas şi spun că avizul confirmă dreptul la autodeterminare al Abhaziei şi Osetiei, regiunile separatiste ale Gerorgiei. Liderul abhaz Serghei Bagapş invocând recunoaşterea statului kosovar ca un model şi pentru enclavele ruse din spaţiul postsovietic. În horă trebuie spus intrând şi Transnistria. Doar că realităţile şi evaluările internaţionale arată alte contexte şi alte reţete pentru regimurile teleportate de Rusia în Georgia şi Republica Moldova decât pentru Kosovo.  

Rusia trebuie să-şi revizuiască marele „plan” pan-ortodox slav în care tindea să includă statele pe itinerariul Europei Centrale şi de Sud spre Balcani( Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria, Grecia, Serbia). Conjunctural, centre decizionale s-au poziţionat în aceeaşi tabără cu slavii
Kosovo, nu constituie un precedent al dreptului internaţional

Eu sunt împotriva modificării graniţelor României, dar sunt pentru independenţa Kosovo. Am spus-o clar şi pentru acest fapt mi-am luat deseori castane din diverse părţi. Opinia mea nu a fost în asentimentul multor politicieni sau centre decizionale. Considerând că liberatatea de exprimare îmi dă dreptul să am şi o opinie diferită, ca cetăţean român majoritar mi-am asumat această poziţie, pe care nu o regret. În schimb, pastorul maghiar, vicepreşedintele Parlamentului European din partea României Laslo Tokes, bazându-se pe avizul Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, încearcă să aprindă nişte spirite şi să provoace un conflict interetnic pe teritoriul României. ”Dacă Kosovo a reusit, si noi vrem independenta in Transilvania! Laszlo Tokes, a declarat recent, la Băile Tuşnad, în Harghita, că, dacă este nevoie, secuimea trebuie să iasă în stradă pentru obţinerea autonomiei teritoriale a regiunii Covasna-Harghita-Mureş locuită majoritar de etnici maghiari. Pentru că Tokeş crede că din moment ce Kosovo, o regiune care are dimensiuni similare Secuimii, şi-a căpătat autonomia, acelaşi lucru ar fi posibil de realizat şi în aşa-zisul "Ţinut Secuiesc". Şi pastorul a şi identificat modelul de care trebuie să se ghideze Secuimea, cel de tip catalan. Indubitabil, Laslo Tokeş nu ştie ce vrea în fapt, el declarându-se convins că va fi autonomie în Ardeal, dar se va obţine greu pentru că reprezentanţii comunităţii maghiare nu mai cred în ea.Şi în acelaşi timp vrea independenţă pentru Ţinutul Secuiesc. Declaraţiile lui Tokeş, mai degrabă survin ca o dorinţă de-a capta electoratul secuiesc, dezamăgit de UDMR, inspirându-le speranţe revizioniste. Şi ca exemplu trebuie spus că Tokes precizează că electoratul maghiar nu trebuie să se piardă şi "nu trebuie să ne permitem să devenim victimele asimilării politice".

Că aprobi sau recunoşti un nou stat, fie că guvernarea din ţara ta îşi are o opinie separată, independentă, nu îţi oferă dreptul de-a folosi în scopuri obscure, electorale sau de incitare la subminarea instituţiilor democratice a statului român.În ce calitate a incitat Laslo Tokes la ură intertnică şi cultivă separatismul teritorial, îndeamnă la război interetnic? De cetăţean şi europarlamentar român sau de provocator politic? Ca bun cetăţean al statului român care l-a trimis în parlamentul European ca să fie reprezentat, inclusiv în calitate de vicepreşedinte al Parlamentului European, lui Laslo Tokeş ar trebui să-i fie sugerată lecturarea următoarelor texte fundamentale ale statului român:

Constituţia României. Articolul 6 Dreptul la identitate
(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
(2) Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani

Articolul 16 Egalitatea in drepturi
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

Articolul 30 Libertatea de exprimare

6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

Articolul 53 Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE

Uniunea contribuie la păstrarea şi la dezvoltarea acestor valori comune, respectând diversitatea

culturilor şi tradiţiilor popoarelor Europei, precum şi identitatea naţională a statelor membre şi

organizarea autorităţilor lor publice la nivel naţional, regional şi local; Uniunea caută să promoveze o dezvoltare echilibrată şi durabilă şi asigură libera circulaţie a persoanelor, serviciilor, mărfurilor şi capitalurilor, precum şi libertatea de stabilire. Legislaţiile şi practicile naţionale trebuie să fie luate în considerare pe deplin, după cum se precizează în prezenta cartă.

Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor în articolul 14( Interzicerea discriminării) spune că: „Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie. Iar în Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României(publicată în Monitorul Oficial nr. 163 din 7 august 1991), Cap. 1, art. 1,2,3, se afirmă că: „Cetăţenii români, ca expresie a fidelităţii lor faţă de ţară, au îndatorirea morală de a contribui la realizarea siguranţei naţionale”.    
Prin siguranţa naţională a României se înţelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român, ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie. Siguranţa naţională se realizează prin cunoaşterea, prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute în art. 1.

De asemenea, europarlamentarul român Laslo Tokeş trebuie să cunoască şi să respecte legislaţia naţională şi cea internaţională care spune că reperezintă „ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României următoarele:
a) planurile şi acţiunile care vizează suprimarea sau ştirbirea suveranităţii, unităţii, independenţei sau indivizibilităţii statului român;
b) acţiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de război contra ţării sau de război civil, înlesnirea ocupaţiei militare străine, aservirea faţă de o putere străină ori ajutarea unei puteri sau organizaţii străine de a săvârşi oricare din aceste fapte;
c) trădarea prin ajutarea inamicului;
d) acţiunile armate sau orice alte acţiuni violente care urmăresc slăbirea puterii de stat;
f) subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale;
h) iniţierea, organizarea, săvârşirea sau sprijinirea în orice mod a acţiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea şi integritatea teritorială a României, precum şi incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept;
i) actele teroriste, precum şi iniţierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activităţi al căror scop îl constituie săvârşirea de asemenea fapte;
j) atentatele contra unei colectivităţi, săvârşite prin orice mijloace”(Legea siguranţei ;

Cetăţeanul român de etnie maghiară Laslo Tokes, în calitate de vicepreşedinte al Parlamentului European şi de europarlamentar român, prejudiciază politica de coeziune a Uniunii Europene, subminează prevederile la care a aderat România, utilizând un limbaj de violenţă, exprimând ură interetnică şi instigând la subminare a instituţiilor democratice ale statului român. 

Concluzii

Chestiunea Kosovo a făcut ca ţara noastră să fie într-o tabără opusă partenerilor din alianţa euroatlantică şi o aliată tacită şi conjuncturală a slavilor.  Serbia, susţinuta puternic de aliatul său tradiţional Rusia, a refuzat sa recunoasca independenţa statului, alaturi de Romania, Spania, Slovacia, Cipru si Grecia.
Mai întâi de toate, România este angajată într-o alianţă militară internaţională care îi garantează conform prevederilor statutare inviolabilitatea frontierelor. Riscul de separaţie teritorială este infim, dacă luăm în calcul că ţara noastră este semnatară a tratatelor şi protocoalelor NATO şi UE, care îi asigură şi garantează suveranitatea, independenţa şi unitatea teritorială. Trebuie să spunem că în politica externă ţara noastră nu are obligativitatea să se supună orbeşte şi să încuviinţeze orice decizie europeană sau euroatlantică, doar că în spiritul interesul naţional şi a credibilităţii de membru angajat la prevederile şi acţiunile NATO şi UE ar fi de dorit să îşi asume poziţii ferme şi raţionale.

Urmând exemplul guvernului ungar care în preajma alegerilor locale a adoptat o politică naţionalistă şi protecţionistă,  Laslo Tokes, şi-a asumat un rol de detractor şi de sabotor al instituţiilor statului român, utilizând limbaj de violenţă, cultivăd ura interetnică şi atentează la prevederile constituţionale ale României racordate la standardele europene.

Laslo Tokes nu înţelege că autonomia teritorială este opusul segregaţiei, el le solicită pe ambele.  

În alt context, Ruşii îşi modifcă strategiile de politică externă în privinţa enclavelor sale din spaţiul postsovietic, semn că i-a luat prin surprindere. Şi aceasta în contextul în care Belgradul îşi va menţine opinia şi nu va recunoaşte independenţa Kosovo.

Nu putem afirma că există o tendinţă de reaşezare mondială, ci mai degrabă de clarificare geopolitică. Aceasta în contextul în care  actori internaţionali se ghidează de nişte principii care au guvernat relaţiile internaţionale din perspectiva oportunismului şi efectelor imediate, panicându-se de un imaginar inexistent „precedent”, mai ales statele postsocialiste care au moştenit nişte stereotipuri şi interrelaţionări sovietice.

Este adevărat că astăzi este un moment istoric pentru Europa, pentru că Independenţa Kosovo a fost considerată legală. Kosovo azi i-a vrăjit pe mulţi iar soluţiile sunt aşteptate în dependenţă de hotărârea Curţii de la Haga.

sursa:http://sergentu.blogspot.com/

        http://octavian-sergentu.blogspot.com/

Free Joomla! template by L.THEME