Kremlinul vrea sa puna piedica negocierilor romano-americane pentru sistemul antiracheta

Tipărire

Cea de-a cincea runda de negociere a Acordului privind participarea Romaniei la sistemul de aparare antiracheta american din Europa s-a desfasurat marti, 8 martie, la Bucuresti, relateaza surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Delegatia romana a fost condusa de Bogdan Aurescu, secretar de stat in MAE, iar delegatia americana a fost condusa de Frank Rose, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru controlul armamentelor. Cele doua delegatii, ambele intr-o componenta inter-institutionala determinata de nevoia de a acoperi gama complexa de probleme in discutie, au avut un program intens de negociere, in acord cu dorinta celor doua state de avansa substantial catre obiectivul incheierii Acordului, informeaza MAE roman. “Continuand pe linia rezultatelor bune inregistrate la rundele de negociere anterioare, cele doua delegatii au facut progrese importante catre finalizarea textului Acordului. De asemenea, au fost evaluate progresele inregistrate in activitatea grupului tehnic mixt, aflat sub autoritatea celor doi sefi de delegatii, insarcinat cu identificarea locatiei in care va fi instalat sistemul antiracheta”, precizeaza institutia citata. In marja sesiunii de negociere, sefii celor doua delegatii au avut o intrevedere bilaterala in timpul careia au trecut in revista chestiuni de securitate de interes comun, precum si evolutii relevante din ultima perioada de pe plan international si din cadrul NATO. O atentie aparte a fost acordata evaluarii modalitatilor concrete de punere in practica a deciziilor NATO luate la Summit-ul de la Lisabona din noiembrie 2010 de dezvoltare a unei capacitati aliate anti-racheta si de cooperare in domeniu cu partenerii Aliantei. Cele doua parti au subliniat, intre altele, contributia pe care sistemul american, cu participare inclusiv romaneasca, o poate avea la dezvoltarea capacitatii anti-racheta aliate, precum si asupra necesitatii dezvoltarii sistemului NATO in conformitate cu principiile indivizibilitatii securitatii, solidaritatii colective si acoperirii integrale a teritoriului aliat. Totodata, au fost trecute in revista evolutiile in domeniul cooperarii NATO-Rusia in domeniul apararii antiracheta, in conformitate cu deciziile adoptate in cadrul reuniunii la nivel inalt a Consiliului NATO-Rusia de la Lisabona, din noiembrie 2010. La 4 februarie 2010, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat participarea Romaniei la proiectul american de dezvoltare graduala, in etape a sistemului american de aparare antiracheta din Europa. Sistemul american este strict defensiv si va acoperi integral teritoriul tarii noastre impotriva posibilelor amenintari reprezentate de rachetele cu raza scurta sau medie de actiune. Componenta din Romania va deveni operationala la orizontul anului 2015. In acest scop, au fost demarate negocieri bilaterale pentru convenirea Acordului care sa faca posibila participarea Romaniei la sistemul american. Procesul de negociere a fost precedat de doua runde de consultari, la 4 februarie si 11 mai 2010, si a fost declansat oficial la 17 iunie 2010, odata cu vizita la Bucuresti a unei delegatii conduse de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor si securitate internationala. Ulterior, s-au mai desfasurat inca trei runde de negocieri, la 26-27 iulie 2010, 17 septembrie 2010 si 14 decembrie 2010.

Mai aproape de Romania

Administratia americana face primul pas in desfasurarea sistemului de aparare antiracheta pentru a proteja Europa impotriva unei potentiale amenintari nucleare iraniene. Pentru o perioada de sase luni, Statele Unite vor trimite in Marea Mediterana o nava de razboi dotata cu un sofisticat sistem radar Aegis. Operatiunea va reprezenta prima din cele patru faze de desfasurare a sistemului de radare si interceptori ce vor fi instalati in urmatorul deceniu in Europa. In faza a doua vor fi desfasurati interceptori terestri in Romania in 2015 iar in 2018 urmeaza sa fie plasat un sistem de interceptori in Polonia. “Este prima demonstratie concreta a angajamentului american fata de apararea antiracheta a aliatilor si partenerilor din Europa”, a aratat intr-un interviu , directorul pentru politicile nucleare si de aparare antiracheta ale Pentagonului, John F.Plumb, transmite Romania Actualitati. Potrivit planului adiministratiei Obama, desfasurarea scutului antiracheta va incepe cu plasarea unor interceptori antiracheta si radare pe mare. Ulterior, anul acesta ar urma sa fie plasate radare in sudul Europei. Locatia exacta a acestora nu a fost decisa deocamdata, insa, potrivit Pentagonului, oficialii americani sunt inca in discutii cu cateva state. Secretarul american de stat Hillary Clinton a confirmat planurile Washingtonului de a desfasura elemente ale scutului antiracheta si unitati de aviatie in Polonia.”Asa cum au anuntat presedintii (american si polonez – n.red.) in decembrie, intentionam sa stabilim permanent un detasament american de aviatie in Polonia, sa construim aparare antiracheta in Polonia si, asa cum am convenit la summitul NATO, sa dezvoltam un plan in regiune”, le-a spus Clinton jurnalistilor, inainte de discutii cu ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski. La sfarsitul lui 2010, WikiLeaks a dat publicitatii documente care arata ca NATO pune la punct un plan pentru apararea Estoniei, Lituaniei si Poloniei de amenintari externe. Planul, aprobat de Clinton, prevede ca SUA, Marea Britanie, Germania si Polonia vor desfasura trupe in regiune, in cazul unei agresiuni militare impotriva statelor baltice sau Varsoviei. Statele Unite s-au oferit si sa consolideze securitatea Poloniei in fata Rusiei, prin desfasurarea de forte navale speciale in porturile Gdansk si Gdynia de la Marea Baltica, rotatia trimestriala de avioane F-16 si stabilirea unui detasament de suport permanent de mici dimensiuni, ce s-ar concentra pe consolidarea capacitatilor de lupta poloneze, precum si prin rotatii trimestriale de avioane de transport C-130 Hercules de la baza aeriana Ramstein, din Germania, arata documentele Wikileaks.

Scutul din România, criticat de Rusia

Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a criticat, la sfarsitul saptamanii trecute, planurile Statelor Unite de amplasare a unor elemente ale scutului american antirachetă în România şi în Polonia. Acestea ar reprezenta „o posibilă ameninţare la adresa Rusiei”, a declarat diplomatul rus. „A treia şi a patra fază ale sistemului de apărare antirachetă propus de SUA în Europa înseamnă o potenţială ameninţare la adresa Rusiei”, a afirmat Dmitri Rogozin. Declaraţia sa vine ca reacţie la întrevederea anterioara dintre secretarul american de stat, Hillary Clinton, şi ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski.
Cu acest prilej, cei doi diplomaţi au confirmat că Statele Unite vor amplasa un sistem defensiv de rachete în Polonia, parte a scutului american antirachetă din Europa, propus de preşedintele Barack Obama. Ambasadorul Rogozin a explicat că Moscova a fost de acord, la Summitul NATO din decembrie anul trecut, să coopereze la un sistem de apărare european deplin integrat, dar nu a fost de acord cu două sisteme antirachetă diferite. Motivul: unul dintre acestea două ar fi „un sistem american de apărare deghizat”.
De altfel, Kremlinul s-a opus din răsputeri proiectului iniţial, al fostului preşedinte George W. Bush, de amplasare a unor elemente ale scutului american antirachetă în Polonia şi în Cehia, tot din cauza potenţialei ameninţări la adresa teritoriului său. Totodată, Dmitri Rogozin a criticat şi amplasarea de rachete americane Patriot în Polonia, la numai 60 de kilometri de enclava Kaliningrad, „o zonă deosebit de sensibilă”.

Sursa: karadeniz-press.ro