Cluj-Napoca, inclus intr-un top 10 al oraselor «necunoscute» ale Europei ce ar trebui vizitate

Orasul Cluj-Napoca se claseaza pe locul 8 intr-un top al oraselor europene «de care nu a auzit nimeni» si care merita vizitate, clasamentul fiind publicat saptamana aceasta de ziarul The Sidney Morning Herald.

«Este o buna baza de unde poti pleca sa explorezi regiunile rurale din Transilvania, totusi Clujul este cunoscut mai ales ca un oras al distractiilor. Este locuit de un numar mare de studenti, care nu pun mare pret pe somn», scrie jurnalistul David Whitley.

Pe langa cluburile de noapte, australienii recomanda muzee precum Muzeul Etnografic, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, Muzeul de Farmacie si Institutul de Speologie Emil Racovita.

Ca principale atractii pentru cei care vor altceva decat sa petreaca in cluburi, sunt mentionate pesterile din Muntii Apuseni.

De asemenea, cei care viziteaza Clujul in luna mai au prilejul de a asista la Festivalul de Vin Festivinum si pot degusta vinurile romanesti, pe care jurnalistul David Whitley le considera «subestimate» in afara tarii.

Top 10 orase europene «de care nu a auzit nimeni»

  • Ohrid (Macedonia)
  • Kutna Hora (Cehia)
  • Kuressaare (Estonia)
  • Cetinje (Muntenegru)
  • Keszthely (Ungaria)
  • Torun (Polonia)
  • Compiegne (Franta)
  • Cluj-Napoca (Romania)
  • Tampere (Finlanda)
  • Maribor (Slovenia)

ZdG.md

S-au descoperit Moastele Sf. Ioan Botezatorul

Părticele din Moaştele Sfântului Ioan Botezătorul au fost descoperite în timpul săpăturilor arheologice din Sudul Bulgariei, în oraşul Sozopol, au anunţat în urmă cu 2 zile arheologii – duminică 1 august 2010. Arheologii investigau insula Sfântul Ioan, în largul insulei Sozopol, la Marea Neagră, unde au descoperit o mică raclă - relicvariu – zidită în Altarul unei biserici vechi care poartă hramul Sfântului Ioan Botezătorul.

Racla, care a fost deschisă duminică, conţine părticele mici din braţul şi piciorul sfântului, după cum raportasera arheologii, intr-o prima faza, citaţi de Novinite.  Racla are forma unui sarcofag şi a fost descoperită de către echipa Prof. Kazimir Popkonstantinov. De-a lungul secolelor, au existat controverse legate de localizarea Moaştelor Sfantului Ioan Botezatorul.Oraşul Sozopol este unul dintre cele mai vechi oraşe aflate pe litoralul Mării Negre, datând din epoca bronzului. Acesta a fost colonizat de greci, în frunte cu filozoful Anaximandru, în jurul anului 610 î.Hr.. Sozopol devenind un centru creştin timpuriu, cu episcop propriu. Arheologii consideră că Moaştele Sfântului Ioan Botezătorul au fost aduse aici din Constantinopol, conform unei declaraţii date ulterior de ministrul Bojidar Dimitrov, citeaza "Lacasuri Ortodoxe"

"Presupunem că, în antichitate, cineva din Patriarhia de Constantinopol a donat o parte din sfintele moaşte mănăstirii "Sfântul Ioan Botezătorul", a declarat acesta duminică, adăugând că interesul arheologic asupra insulei Sfântului Ioan (Ivan) a început în urmă cu aproximativ 25 de ani. Dimitrov a luat parte la ceremonia oficială de duminică, la care au mai participat, de asemenea, specialişti, parlamentari şi jurnalişti. Arheologii au anunţat că moaştele Sfântului Ioan Botezătorul includ părţi ale unui braţ, ale tălpii piciorului, dinţi şi un os facial. Şeful echipei de arheologi, prof. Kazimir Popkonstantinov, a predat Moaştele Episcopului de Sliven, Ioanikii, care probabil va decide locul în care vor fi depuse. Potrivit ministrului bulgar, moaştele ar trebui să fie aşezate în Biserica Sfântul Gheorghe, aflată lângă Sozopol.

La deschiderea oficială a raclei, şeful echipei de arheologi, prof. Kazimir Popkonstantinov, a declarat că racla este realizată din alabastru, şi nu din marmură, aşa cum se crezuse anterior. Ministrul bulgar Bojidar Dimitrov a declarat că, de acum înainte, Sozopol va fi Noul Ierusalim. ”Biserica Sfântul Gheorghe din Sozopol deţine în prezent o bucată din lemnul Sfintei Cruci, donată de Boiko Borisov. În plus, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu ne-a dăruit, de asemenea, Moaşte ale Sfântului Andrei. Acestea sunt moaşte creştine esenţiale, de la cei mai vechi sfinţi", a spus Dimitrov, adăugând că turismul şi pelerinajele în Sozopol s-ar putea dezvolta. "Turismul sub forma de pelerinaj este foarte popular în întreaga lume şi reprezintă 30% din veniturile industriei turismului", a mai spus el.

Sursa: agentia.org

 

 

 

 

 

 

In Piata Mica din Sibiu incepe montarea scenei rotative


Teatrul Naţional „Radu Stanca” anunţă începerea montării scenei rotative în Piaţa Mică din Sibiu pentru reprezentaţiile spectacolului Secţiei Germane "Cum s-a lecuit suferinţa domnului Mockinpott / Wie Herrn Mockinpott das Leiden ausgetrieben wird" ce vor avea loc în datele de 6, 7 şi 8 august începând cu ora 21:00.

Cum s-a lecuit suferinţa domnului Mockinpott este un spectacol inedit ce reînvie o mică parte din tradiţia teatrului german de la Sibiu prin construirea unei scene rotative în aer liber, asemănătoare celor folosite în Evul Mediu. Scena are forma unui octogon măsurând 10m x 10m şi o rotativă acţionată manual cu diametrul de 7 metri. Amuzant, exaltant şi plin de emoţie, spectacolul de la Sibiu este în acelaşi timp o provocare tehnică. „Pentru  construirea scenei care cântăreşte aproape jumătate de tonă sunt necesare 16 ore de montare, respectiv 7 ore pentru demontare, 112 roţi, 40 piloni din aluminiu, 80 de ţevi, 90 de baterii pentru lavalieră pe spectacol şi 823 şuruburi şi piuliţe. Transportul materialelor se va face cu 4 autocamioane şi suportul tehnic a 9 maşinişti" a declarat Anna Neamţu, şefa Şecţiei Germane. Transportul şi montarea scenei va începe miercuri seara.

Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa, inclusă de UNESCO în Lista Patrimoniului Mondial

Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial, duminică, la reuniunea UNESCO care se desfăşoară la Brasilia (Brazilia) până pe 3 august, informează site-ul organizaţiei.

Includerea Bisericii Învierii de la Mănăstirea Suceviţa în Patrimoniul Mondial a mai fost discutată şi la întrunirea de anul trecut a Comitetului UNESCO, ca extindere a poziţiei ocupate deja în Lista oganizaţiei de bisericile din nordul Moldovei. Comitetul a decis anul trecut să nu includă această biserică în Lista Patrimoniului Mondial, solicitând completarea documentaţiei. Consiliul Judeţean Suceava a alocat, în noiembrie 2009, comunei Suceviţa, fonduri de 50.000 de lei pentru finanţarea planului de urbanism general necesar pentru documentaţia de bază în vederea includerii Bisericii Învierii de la Mănăstirea Suceviţa în patrimoniul UNESCO.

Având zidurile exterioare acoperite în întregime, în secolele al 15-lea şi al 16-lea, cu picturi inspirate direct din arta bizantină, cele şapte biserici din nordul Moldovei sunt unice în Europa. Picturile sunt de o compoziţie excepţională, elegante, iar armonia culorilor se îmbină perfect cu împrejurimile rurale, potrivit site-ului UNESCO. Bisericile din Moldova au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial în 1993. Biserica Învierii completează acest complex. Zidurile interioare şi exterioare sunt în întregime decorate cu picturi datând de la sfârşitul secolului al 16-lea. Biserica este situată în interiorul Mănăstirii Suceviţa şi este singura care include o reprezentare a scării Sfântului Ioan Climax.

Din România, pe Lista UNESCO se află deja, alături de bisericile din nordul Moldovei (1993), Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).

Muzeul Astra ar putea accesa 16 milioane euro


Vila Diana din incinta Muzeului Astra  a fost gazda seminarului care a vizat turismul şi sănătatea publică după noul concept UE. Au conferenţiat ing. Raffaele Catapano - din partea consorţiului SLED din  Torino şi dr. Stefano Brun din partea Asociaţiei medicale pentru diabetici şi bolnavi de metabolism din Napoli, amândoi consultaţi pentru proiecte care fac parte din programul UE "Sănătate Publică" (2008 - 2013).


La dezbateri au participat  Mihăescu Maria- reprezentant Dia Sib, Romano Paganessi, reprezentantul Plan Wellness Valley,Dragos Ştefan Popescu de la clubul studenţesc Campus, ing. Nicolae Nan din partea mediului de afaceri sibian, Stănicescu Caius Constantin - împuternicitul preşedintelui clubului Oscar Marcel Rusu, Bucur Bogdan - primarul localităţii Răşinari, vicepreşedintele "Forumului Montan" din România - Beniamino Faoro, Ilie Creţu din partea Centrului de consultanţă UCEER, Valeriu Olaru, director general al Muzeului Astra Sibiu, Ovidiu Baron-Şef Serviciu Marketing, Turism, Pedagogie Muzeală , Adrian Popescu ghid lions Decan.


Referenţii europeni au evidenţiat obiectivele Plan Wellness Valley, care vizează suferinzii de boli  metabolice.


 Participanţii au aflat noutăţi şi privind pachetul european  "Preventive Health Guidelines",care în opinia consultanţilor se poate aplica în spaţiul Muzeului Civilizaţiei populare Astra din Dumbrava.


La final  cei prezenţi au decis să constituie  "Convenţia publică pentru sănătatea noastră", care susţine politicile de sănătate publică prin voluntariat.


 Muzeul Astra, Dia-sib, Cluburile Oscar şi Campus, Plan Wellness Valley, Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Sibiu, Primăria Răşinari, Spitalul Clinic Judeţean, Universitatea Lucian Blaga, ROGER, Academia Forţelor Terestre, Mitropolia Ardealului, Biserica Evanghelică, Biserica Catolică , Forumul Montan Român şi UCEE România sunt prezumtivii semnatari ai acestui document.


Romano Paganessi - reprezentantul Plan Wellness Valley - a spus că lista nu este închisă şi că până în 15 august se aşteaptă şi alţi parteneri cu idei fezabile pentru proiectul de la Sibiu.


Directorul Muzeului Astra preciza că prin acest demers se vor identifica factorii curativi naturali din Dumbrava Sibiului, se vor  amenaja două puncte de scrining  şi de asistenţă medicală, două puncte de informare medicală, se va trece la o monitorizare video a obiectivelor din muzeu, se vor identifica mai multe trasee de efort, pe categorii de vârstă, care îmbină partea medicală cu oferta cultural-muzeală, se vor monta puncte de hidratare cu apa plată sau minerală pentru cei ce intră în programul de medicină sportivă, se vor amplasa 5 grupuri sanitar-ecologice  pe  traseele amintite, se va pune în funcţiune o unitate pentru tratamente şi terapii naturiste şi se vor asigura produse dietetice în unităţile comerciale existente, se vor face investiţii şi în infrastructură - pentru pistele bicicliştilor din incinta muzeului care se vor extinde şi spre Răşinari. În cadrul acestui complex de activităţi vor fi incluse şi cursuri de formare şi informare pentru cadre medicale şi pentru studenţii de la medicină. În plus se vor organiza şi evenimente medicale europene.


Pe durata a trei ani Muzeul Astra ar putea accesa fonduri în valoare totală de 16 milioane euro iar pentru asta iniţiatorii trebuie să înainteze dosarul în timp util spre forurile europene competente.

Free Joomla! template by L.THEME