În ultima zi, CEC a mai înregistrat 5 partide pentru participarea la referendum

Astăzi, 5 august, ziua în care expiră termenul de depunere la Comisia Electorală Centrală (CEC) a cererilor pentru participarea în campania de organizare a referendumului constituţional din 5 septembrie, CEC a mai înregistrat cinci participanţi.

Astfel, Partidul „Moldova Unită - Eдиная Молдова” a fost înregistrat cu opţiunea „pentru” problema supusă referendumului; Partidului Politic ,,Patrioţii Moldovei” cu opţiunea „contra” problema supusă referendumului; Partidul Social Democrat care a anunţat decizia de îndemna cetăţenii să boicoteze acest referendum; Partidul Socialist din Moldova care nu şi-a exprimat nici una din opţiunile „pentru” sau „contra” în problema supusă referendumului; Partidul Politic „Partidul „Uniunea Centristă din Moldova”, cu opţiunea „pentru” problema supusă referendumului.

 

Anterior alte 20 partide au fost înregistrate de Comisia Electorala Centrală pentru participarea la referendumul republican constituţional, 15 exprimându-şi opţiunea "pentru" şi 5 "împotrivă".

 

Sursa: unimedia.ro

PCRM a cerut Curții de Apel închiderea secțiilor de vot peste hotare

 

 

Juristul Partidului Comuniștilor, Sergiu Sârbu, a depus în această dimineață o cerere la Curtea de Apel. Astfel, comuniștii cer anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale privind constituirea secţiilor de vot suplimentare peste hotarele țării.

„Am depus o cerere de chemare în judecată prin care solicităm anularea hotărârii CEC. Răspunsul trebuie să-l primim în maxim 5 zile”, a declarat, pentru Jurnal.md, Sergiu Sârbu.

Anterior, reprezentanții PCRM au declarat, în repetate rânduri, că prin deschiderea secțiilor de vot suplimentare în străinătate guvernarea urmărește fraudarea referendumului și a alegerilor parlamentare și prezidențiale. Și asta pentru că cei de la guvernare nu ar fi asigurat, din timp, mecanismele necesare de securizare a voturilor.

La rândul lor, autoritățile au ținut să asigure că șansele pentru fraudarea referendumului sunt minime și că în secțiile de vot din străinătate fiecare partid va delega propriul reprezentant, pentru a fi asigurată monitorizarea din partea fiecărui partid politic.

Acum trei săptămâni, CEC a hotărât, la solicitarea Guvernului, ca pentru referendum să fie deschise 79 de secții de vot peste hotarele țării, în felul următor:

Italia - 20 secții de vot;
Federația Rusă - 6 secții de vot;
SUA și Canada - 6 secții de vot;
România - 5 secții de vot;
Germania - 4 secții de vot;
Portugalia - 4 secții de vot;
Marea Britanie și Irlanda - 4 secții de vot;
Grecia - 4 secții de vot;
Franța - 3 secții de vot;
Spania - 3 secții de vot;
Cipru - 1 secție de vot.

Potrivit CEC, fiecare secție de vot va fi formată din 7 persoane, dintre care un președinte, o persoană de la Comisia Electorală Centrală și alți cinci reprezentanți de la fiecare dintre partidele politice parlamentare.

De menționat că la alegerile parlamentare anterioare, peste hotarele țării erau deschise 32 de secții de vot.

 

Sursa: jurnal.md

Lukasenko recunoaste Abhazia si Oseţia de Sud

Republica Belarus va recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud, a declarat recent preşedintele rus, Dmitri Medvedev, care a mai adăugat că omologul său belorus, Alexandr Lukaşenko, a promis că va face acest lucru în cel mai scurt timp. Liderul de la Kremlin a anunţat că Lukaşenko şi-a exprimat intenţia clară de a recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud. Preşedintele belarus a făcut această promisiune în prezenţa mai multor şefi de stat ai ţărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente, a precizat Medvedev.
Lukaşenko a declarat, anterior, că decizia privind recunoaşterea independenţei celor două republici separatiste, trebuie să fie adoptată de parlamentul belarus. Însă, subiectul nu a fost inclus pe agenda sesiunii de primăvară a forului legislativ. Astfel, această temă va fi abordată când se va deschide sesiunea de toamnă, adică abia la 2 octombrie 2010.

Consulate in Caucaz

Conform unor surse diplomatice abhaze, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, Republica Belarus si Kazahstan si-au luat angajamentul sa deschida cate un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz.
Reamintim ca parlamentul belarus a înfiinţat o comisie de lucru pentru examinarea acestei acţiuni. Membrii grupului de lucru au efectuat vizite în ambele republici separatiste, precum si in Georgia, „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Raportul raportul referitor la concluziile întrevederilor nu a fost inca dat publicitatii.
La începutul lunii iulie 2010, Lukaşenko s-a întâlnit în Crimeea cu liderul georgian Mihail Saakaşvili, cu ocazia zilei de naştere a preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. Pe 15 iulie, postul public de televiziune de la Minsk a difuzat un interviu cu Saakaşvili, în care acesta mulţumea Belarusului pentru politica echilibrată faţă de Abhazia şi Osetia de Sud şi critica Moscova pentru pretenţiile neclare faţă de el. Lukaşenko a afirmat, totodată, că discuţiile sale cu Saakaşvili nu au fost îndreptate împotriva cuiva anume.
Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela si Republica Nauru. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente (CSI).

Sursa: karadeniz-press.ro

Sprijin polonez pentru Chisinau

 

Ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski a declarat astazi ca tara sa va sprijini activ liberalizarea regimului de vize pentru cetatenii Republicii Moldova, in cadrul negocierilor Acordului de Asociere RM-UE, relateaza mass-media de la Chisinau, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sikorski a remarcat, in cadrul unei intrevederi pe care a avut-o astazi, la Varsovia, cu seful diplomatiei moldovenesti, Iurie Leanca, faptul ca Polonia promoveaza continuu, in cadrul institutiilor UE mesaje politice in favoarea integrarii europene a Republicii Moldova. Totodata, ministrul polonez a incurajat autoritatile de la Chisinau sa continuie procesul de democratizare a tarii, inclusiv prin organizarea in toamna acestui an a referendumului si a alegerilor libere si corecte.
Tot astazi, autoritatile poloneze au anuntat ca va acorda asistenta umanitara sinistratilor din Republica Moldova, in valoare de 100 de mii de Euro.
Reamintim ca Polonia va prelua presedintia Uniunii Europene, in a doua jumatate a anului 2011, perioada cand Chisinaul mizeaza sa finalizeze discutiile pe liberalizarea regimului de vize si sa intre intr-o faza avansata de discutii pe Acordul de liber schimb.

 

Sursa: karadeniz-press.ro

„R. Moldova are restanţe mari la capitolul decomunizare”

Interviu cu Igor Caşu, vicepreşedintele Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist

Dle Caşu, condamnarea comunismului în România s-a făcut în baza Raportului Final al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, coordonat de prof. Vladimir Tismăneanu. Iată că în Republica Moldova s-a discutat timp de jumătate de an despre Raportul Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist din RM şi… spiritele s-au liniştit. Unde se află în prezent studiul comisiei şi de ce nu este făcut public?

Este adevărat, în România, comunismul a fost condamnat în baza raportului Comisiei Tismăneanu, creată în mai 2006. Comisia din România a lucrat şase luni, aşa încât la 16 decembrie 2006 – cu doar două săptămâni înainte de accederea României în UE

–preşedintele Băsescu a prezentat în faţa parlamentului un rezumat al raportului Comisiei în care comunismul a fost condamnat ca un regim criminal şi ilegitim. Comisii similare au fost constituite anterior în Estonia, Letonia şi Lituania. Acestea au servit drept model pentru comisia de la Chişinău. În R. Moldova, Comisia pentru studierea comunismului a fost creată la iniţiativa preşedintelui interimar Mihai Ghimpu la 14 ianuarie 2010.

Ideea nu era nouă. Câţiva intelectuali sau oameni politici din afara PL – partid care pretinde pe nedrept a fi pioner în acest sens – au cerut formarea unei comisii în baza căreia să fie condamnat regimul comunist din fosta RSS Moldovenească. Când ne-am întâlnit cu preşedintele interimar (mijlocul lunii ianuarie), am propus să se specifice clar că iniţiativa creării comisiei vine din partea societăţii civile, şi nu a unui partid politic. Domnului Mihai Ghimpu nu i-a plăcut această propunere. Din contra, s-a arătat chiar îngrijorat de o asemenea perspectivă. Problemele care au apărut ulterior în ceea ce priveşte percepţia publică a Comisiei pentru studierea comunismului se trag anume de aici. În acelaşi timp, trebuie să menţionăm meritul preşedintelui interimar de a întinde mâna istoricilor şi de a iniţia deschiderea pe larg a arhivelor.

Interviu cu Excelenta Sa, Domnul Iurie Renita – Ambasadorul Republicii Moldova in Romania

Reteta relatiilor dintre Chisinau si Bucuresti: Normalitate si Pragmatism     

Repere biografice: Iurie Renita are 52 de ani si este de profesie ziarist si diplomat. A facut parte din prima promotie a studentilor basarabeni la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, facultatea de Relatii Internationale din Bucuresti. A activat in cadrul MAE de la Chisinau din 1992 in diverse functii. In perioada 1996-1999 a fost consilier la ambasada Republicii Moldova in Statele Unite, iar ulterior consilier al ministrului de Externe. Iurie Renita a activat si in misiunea OSCE din Croatia, in perioada 1999-2003, dupa care, la revenirea la MAE, i-a fost interzis ca activeze in diplomatie de catre regimul lui Voronin si a ministrului de externe din acea perioada Andrei Stratan. Pana a fi numit in functia de ambasador al Republicii Moldova la Bucuresti, domnul Renita a fost manager la compania internationala "British American Tobacco" Moldova.

Reporter: Domnule Ambasador, dupa o perioada de inghet si rivalitati intre Chisinau si Bucuresti, care vor fi primele demersuri, activitati in noua Dumneavoastra functie?

Iurie Renita: Activitatea mea in calitate de ambasador, cu un sprijin consolidat din partea echipei de diplomati a Ambasadei noastre (90 la suta din ei fac parte din noua componenta!), va fi una ambitioasa si concreta, evident ghidandu-ne de Programul de activitate a Guvernului la capitolul Politica Externa, relatiile cu Romania. Conform obiectivelor stabilite de noua guvernare de la Chisinau, raporturile cu Romania se inscriu in contextul celor strategice, privilegiate si speciale. Iata si succinta prezentare a lor: valorificarea potentialului existent in relatiile bilaterale moldo-romane, prin revigorarea si institutionalizarea dialogului politic si reanimarea mecanismelor de cooperare comercial-economica si cultural-umanitara; negocierea in spirit modern si incheierea acordurilor care reglementeaza relatiile interstatale, inclusiv in domeniul regimului frontierei, care ar corespunde pe deplin intereselor ambelor state; stabilirea unor mecanisme de consultari in domeniul integrarii europene, valorificand experienta Romaniei in acest domeniu, inclusiv in ceea ce priveste armonizarea legislatiei si implementarea acquis-ului comunitar; semnarea in termene cat mai restranse a Conventiei privind micul trafic la frontiera moldo-roman.

Cehii inmormanteaza un luptator anti-comunist

Cehii si-au luat ramas bun miercuri la un luptator in rezistenta anti-comunista care si-a impuscat drumul spre libertate in 1953 intr-o evadare indrazneata care a jenat profund autoritatile la inceputul Razboiului Rece.

Paumer Milano, care a murit in varsta de 79 luna trecuta, a facut parte din grupul fratilor Masin, care a ucis sapte persoane, inclusiv soldati germani si un civil ceh, in timpul raidurilor sale si atunci cand a fugit in Berlinul de Vest.

Actiunile grupului, totusi, continua sa divida cehii. Multi considera actiunile grupului ca penale, chiar daca s-au scurs patru decenii de conducere dictatoriala, care a inceput in 1948 si s-a incheiat cu Revolutia pasnica de catifea din 1989.

Dar primul-ministru Petr Necas a declarat ca Paumer a luat o decizie eroica pentru a lupta impotriva opresiunii si ca metodele utilizate de grupul sau nu ar trebui sa fie judecate din perspectiva de azi.

"Viata la sfarsitul anilor '40 si inceputul anilor '50  ... a fost o viata de sclavie si iobagie", a spus Necas citat de Reuters la inmormantarea lui Paumer in Podebrady, la 50 km est de Praga.

"Noi suntem nascuti si veniti in aceasta lume, ca oameni liberi si ca oameni liberi avem dreptul de a lupta impotriva inrobirii cu orice, cu adevarat orice mijloace."

Grupul Masin, condus de fiii generalului cehoslovac executat de nazisti in timpul Razboiului Mondial, a fost singurul grup de opozitie armata din Cehoslovacia comunista.

Doua dintre cele cinci celule puternice au fost prinse in timpul evadarii si executate, dar celelalte trei au ajuns in Berlinul de Vest, dupa ce vanatoarea lor a durat o luna si a implicat mii de politisti si soldati.

Cei scapati s-au alaturat armatei americane, sperand ca acestia ca vor lansa razboiul impotriva imperiului sovietic. Urmarirea penala a celor doi frati si a lui Masin Paumer a fost oprita dupa sfarsitul regimului comunist in 1989.

Unii cehi ii considera eroi, insa altii spun ca actiunile lor - care au inclus uciderea unui contabil si unui politist - au fost crime, sau cel putin nu au fost cel mai bun mod de a lupta impotriva guvernului totalitar.

Paumer a fost singurul membru al grupului care a revenit din Statele Unite pentru a trai in Republica Ceha dupa sfarsitul comunismului. Ctirad si Masins Josef au refuzat sa se intoarca, cerand ca tara, membra NATO si a Uniunii Europene, sa se separe mai clar de trecutul comunist.

Sursa: epochtimes-romania.ro

S-au descoperit Moastele Sf. Ioan Botezatorul

Părticele din Moaştele Sfântului Ioan Botezătorul au fost descoperite în timpul săpăturilor arheologice din Sudul Bulgariei, în oraşul Sozopol, au anunţat în urmă cu 2 zile arheologii – duminică 1 august 2010. Arheologii investigau insula Sfântul Ioan, în largul insulei Sozopol, la Marea Neagră, unde au descoperit o mică raclă - relicvariu – zidită în Altarul unei biserici vechi care poartă hramul Sfântului Ioan Botezătorul.

Racla, care a fost deschisă duminică, conţine părticele mici din braţul şi piciorul sfântului, după cum raportasera arheologii, intr-o prima faza, citaţi de Novinite.  Racla are forma unui sarcofag şi a fost descoperită de către echipa Prof. Kazimir Popkonstantinov. De-a lungul secolelor, au existat controverse legate de localizarea Moaştelor Sfantului Ioan Botezatorul.Oraşul Sozopol este unul dintre cele mai vechi oraşe aflate pe litoralul Mării Negre, datând din epoca bronzului. Acesta a fost colonizat de greci, în frunte cu filozoful Anaximandru, în jurul anului 610 î.Hr.. Sozopol devenind un centru creştin timpuriu, cu episcop propriu. Arheologii consideră că Moaştele Sfântului Ioan Botezătorul au fost aduse aici din Constantinopol, conform unei declaraţii date ulterior de ministrul Bojidar Dimitrov, citeaza "Lacasuri Ortodoxe"

"Presupunem că, în antichitate, cineva din Patriarhia de Constantinopol a donat o parte din sfintele moaşte mănăstirii "Sfântul Ioan Botezătorul", a declarat acesta duminică, adăugând că interesul arheologic asupra insulei Sfântului Ioan (Ivan) a început în urmă cu aproximativ 25 de ani. Dimitrov a luat parte la ceremonia oficială de duminică, la care au mai participat, de asemenea, specialişti, parlamentari şi jurnalişti. Arheologii au anunţat că moaştele Sfântului Ioan Botezătorul includ părţi ale unui braţ, ale tălpii piciorului, dinţi şi un os facial. Şeful echipei de arheologi, prof. Kazimir Popkonstantinov, a predat Moaştele Episcopului de Sliven, Ioanikii, care probabil va decide locul în care vor fi depuse. Potrivit ministrului bulgar, moaştele ar trebui să fie aşezate în Biserica Sfântul Gheorghe, aflată lângă Sozopol.

La deschiderea oficială a raclei, şeful echipei de arheologi, prof. Kazimir Popkonstantinov, a declarat că racla este realizată din alabastru, şi nu din marmură, aşa cum se crezuse anterior. Ministrul bulgar Bojidar Dimitrov a declarat că, de acum înainte, Sozopol va fi Noul Ierusalim. ”Biserica Sfântul Gheorghe din Sozopol deţine în prezent o bucată din lemnul Sfintei Cruci, donată de Boiko Borisov. În plus, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu ne-a dăruit, de asemenea, Moaşte ale Sfântului Andrei. Acestea sunt moaşte creştine esenţiale, de la cei mai vechi sfinţi", a spus Dimitrov, adăugând că turismul şi pelerinajele în Sozopol s-ar putea dezvolta. "Turismul sub forma de pelerinaj este foarte popular în întreaga lume şi reprezintă 30% din veniturile industriei turismului", a mai spus el.

Sursa: agentia.org

 

 

 

 

 

 

Pete de petrol în apropiere de coasta română a Mării Negre

Mai multe pete de petrol au fost detectate în Marea Neagră, în largul coastei României şi Bulgariei, prin monitorizarea unui satelit de către proiectul BlackSea-online.com, anunţă site-ul novinite.com.

"Scurgeri semnificative de petrol au fost identificate în apele Bulgariei şi României, în special în apropierea oraşelor Varna şi Constanta", afirmă raportul organizaţiei non-comerciale de monitorizare.

Suprafaţa totală a petelor de petrol reprezintă mai mult de zece kilometri pătraţi. Distanţa de la ele până la coastele bulgare şi române este de aproximativ 30 km.

Sursa:timpul.md

Pământul este în plină furtună geomagnetică

Fenomenul a început în noaptea de marţi spre miercuri şi este cauzat de ruperea unui filament de plasmă din regiunea activă NOAA11092 a Soarelui, iar ejecţiile solare au lovit deja Pământul.

Furtuna este alta decât cea din 1 august, anunţată de NASA, care nu a atins Pământul, ne-a declarat Cristiana Dumitrache, şeful Secţiei de Astrofizică de la Observatorul Astronomic al Academiei Române.

„Nu trebuie să fim îngrijoraţi, astfel de evenimente sunt ceva obişnuit într-un ciclu solar“, precizează Cristiana Dumitrache. Această furtună este o perturbare temporară a câmpului magnetic terestru şi este de mică intensitate, având în vedere că ejecţiile se îndreaptă spre pământ cu 550km/s. Ne putem aştepta, însă, oricând, la perturbarea sateliţilor de orbită şi a mijloacelor de comunicaţie. De exemplu, piloţii ar putea avea mici probleme cu pilotarea din cauza dereglării busolei.

Cei mai afectaţi sunt, însă, astronauţii aflaţi în spaţiu, pentru că nu sunt protejaţi de câmpul magnetic terestru, explică şeful Secţiei de Astrofizică de la Observatorul Astronomic al Academiei Române. Pe glob, cei mai afectaţi sunt locuitorii din apropierea celor doi poli, Sud şi Nord, care acţionează ca nişte „ferestre atmosferice“. Astfel de furtuni solare schimbă proprietăţile sângelui, în sensul că schimbă viteza de coagulare, de sedimentare sau numărul globulelor. Cu alte cuvinte, analizele pot ieşi uşor modificate, chiar dacă suntem sănătoşi.

Furtuna produsă acum este şi geoefectivă, în sensul că toate ejecţiile solare produse vor ajunge la Pământ. La o viteză de 500 de km/s, ele ating câmpul magnetic în aproximativ trei zile, ceea ce înseamnă că furtuna va mai dura până vineri. De altfel, un asemenea fenomen durează între 12 şi 48 de ore, ca şi efectele sale, în cazul în care nu sunt produse altele noi, mai arată Cristiana Dumitrache.

Ce  loveşte Pământul

Ejecţiile solare sunt „nori“ de plasmă magnetizată care pornesc în spaţiu în urma unor explozii sau desprinderi de filamente. Ejecţiile pot lovi planete, în cazul nostru, Pământul, interacţionând cu câmpul magnetic terestru pe care îl perturbă, explică Cristiana Dumitrache.

„Activitatea solară este ciclică. Ciclurile solare sunt notate înfuncţie de activitatea de pete şi, în prezent, suntem în ciclul solar nr. 24, care a început în 2009. Pe măsura că acesta se va dezvolta, astfel de evenimente se vor înmulţi. Maximul solar este prognozat a fi în 2012 “, mai spune şeful Secţiei de Astrofizică de la Observatorul Astronomic al Academiei Române.

În cazul unei furtuni geomagnetice majore, în care ejecţiile solare se vor îndrepta spre Pământ cu o viteză de 2.000-3.000 km/s, perturbarea câmpului magnetic poate avea consecinţe mult mai serioase: de exemplu, cad liniile de înaltă tensiune, conductele de petrol se pot magnetiza, coroda şi pot exploda, aşa cum s-a întâmplat, în 1981, în Canada. O altă erupţie solară majoră a avut loc chiar în acest an, în aprilie, când în ejecţiile solare au existat şi radiaţii x.

Perturbările câmpului magnetic afectează şi munca geologilor, de exemplu. Ei nu pot detecta zăcăminte de gaze sau petrol decât atunci când câmpul magnetic este în echilibru.

Studiile asupra ejecţiilor solare au început relativ recent, în 1996.

Sursa: adevarul.ro

Datorie de patru milioane de euro, la Fiscul din Grecia

Ministerul de Finanţe din Grecia a dat publicităţii numele proprietarului unui restaurant-bar, din insula Mykonos, care datorează statului, pentru impozite şi sancţiuni financiare neonorate, aproape patru milioane de euro.

Uriaşa datorie a reieşit în urma unui control al autorităţii fiscale, pentru veniturile obţinute pe durata a numai doi ani, respectiv 2007 şi 2008. 

Din aceeaşi sursă aflăm că în cartiere centrale de lux şi în centrul istoric al capitalei elene, 279 de proprietari de imobile, care deţin 1.691 de magazine şi 3.635 de alte spaţii, birouri şi apartamente datorează fiscului mai bine de două milioane şi jumătate de euro.

Valoarea totală a proprietăţilor este estimată la minimum 525 de milioane de euro, în vreme ce datoriile provenite din impozite şi amenzile aferente se ridică pentru câţiva dintre aceştia chiar până la 250 de mii de euro.

Evazioniştii fiscali, depistaţi cu datorii la stat mai mari de zece mii de euro au primit înştiinţări de plată, cu termen până la sfârşitul lunii august.

Cei care vor ignora şi de această dată înştiinţările trimise de autorităţile fiscale vor fi supuşi executărilor silite, chiar şi prin scoaterea proprietăţilor la licitaţie.

Sursa: rfi.ro

 

Concluziile misiunii FMI: Cum arata lista promisiunilor sumbre facute de Guvern

Desi reticenti in declaratii la conferinta de prezentare a concluziilor misiunii FMI in Romania, oficialii Fondului incheie aceasta vizita cu promisiuni sumbre de la Guvern. In acest an, peste 70.000 de bugetari vor fi concediati, valul de disponibilizari urmand sa continue si anul viitor. Mai mult, in timp ce Guvernul vorbeste in scrisoarea suplimentara de intentie despre “conditii economice nefavorabile”, Jeffrey Franks estimeaza o redresare spre finalul anului.

Disponibilizari in sistemul bugetar si inghetarea pensiilor

 

Guvernul s-a angajat in negocierile cu FMI sa concedieze 74.000 de bugetari pana la finele acestui an, dupa ce a disponibilizat deja 27.000 de salariati, si sa renunte la minim 15.000 de angajati din sectorul public in 2011, potrivit scrisorii de intentie la acordul stand-by, obtinuta de Mediafax.

"In pofida conditiile economice nefavorabile, am atins per total tinta de deficit bugetar stabilita pentru jumatatea acestui an, in principal datorita controlului strict al cheltuielilor si reducerii personalului cu circa 27.000. Eforturile noastre de ajustare fiscala din restul anului 2010 vor fi sustinute de pachetul de ajustari adoptat recent (reprezentand 4,6% din PIB pe baze anuale)", se arata in scrisoare suplimentara de intentie la acordul stand-by semnat de Romania cu FMI.

Pachetul de ajustari cuprinde majorarea TVA cu 5 puncte procentuale, la 24%, reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor si cu 15% a majoritatii beneficiilor sociale, precum si continuarea disponibilizarilor, prin concedierea a 74.000 de angajati.

"Anticipam ca perspectivele slabe privind cresterea economica vor genera o scadere a veniturilor comparativ cu programul stabili si am luat masuri suplimentare pentru a preveni majorarea deficitului. (...) Prin urmare sunt in curs de atingere a tintei de deficit bugetar de 6,8% din PIB stabilita pentru 2010. Ratificarea de catre Parlament a majorarii TVA va reprezenta o actiune prealabila pentru incheierea revizuirii acordului", se mai spune in scrisoare.

Guvernul arata ca este angajat sa reduca deficitul bugetar la 4,4% din PIB anul viitor si ca impactul masurilor adoptate in 2010, precum si restrictionarea cheltuielilor vor fi suficiente pentru asigurarea atingerii tintei.

"Cu conditia sa existe noi concedieri (a cel putin 15.000 bugetari pana la finele anului 2011), masurile vor lasa loc pentru a acorda o majorare modesta a salariilor din sectorul public pe parcursul anului viitor, in conditiile indeplinirii angajamentului de reducere a cheltuielilor cu personalul sub 39 miliarde de lei (incluzand toate formele de compensatii)", se mentioneaza in document.

Ieri, premierul
Emil Boc a declarat ca salariile bugetarilor vor creste anul viitor in medie cu 10% raportat la nivelul diminuat din iulie, cu conditia eliminarii celui de-al 13-lea salariu, iar o posibila majorare suplimentara poate fi decisa la finalul restructurarii sectorului public, in functie de rezultatul acestui process, dar fara sa detalieze cifrele concediatilor.

De asemenea, Guvernul s-a mai angajat in negocierile cu FMI sa mentinta pensile inghetate, sa elimine al 13-lea salariu, primele de vacanta si subventiile la incalzire dar sis a revizuiasca sistemul de asistenta si codul muncii.

In scrisoarea de intentie citata de Mediafax, executivul estimeaza ca va obtine un plus de venituri de minim 0,2% din PIB, dupa aceste masuri.

Guvernul arata ca dispozitiile privind indexarea pensiilor vor fi aplicate din 2012, dupa inghetarea pensiilor in 2011.

"Aprobarea Parlamentului pentru un buget pe 2011 construit in acesti parametri va reprezenta un angajament pentru jumatatea lunii decembrie 2010", se arata in document.

Executivul s-a angajat totodata in fata FMI ca nivelul de contributie la sistemul de pensii private va creste, in 2011, de la 2,5% la 3%, pana la sfarsitul acestui an, precum si ca va revizui Codul Muncii si alte legi privind piata muncii, inclusiv pentru a "imbunatati" cadrul de negociere a salariilor.

De asemenea, Guvernul a promis FMI ca, pana la jumatatea lunii august, va elabora o ordonanta pentru impozitarea averilor mari ale persoanelor fizice si va extinde criteriile de definire a venitului impozabil, astfel incat sa fie taxate toate castigurile provenind din surse pentru care nu sunt acceptate scutiri, se mai arata in scrisoare.

Executivul asigura fondul ca nu va trimite Parlamentului modificarile la Legea salarizarii inainte de a primi avizul acestei institutii si al Comisiei Europene, si ca modificarile vor fi adoptate pana la sfarsitul lunii octombrie.

"Suntem hotarati sa avem legislatia imbunatatita pana la sfarsitul lunii octombrie 2010 si sa convenim textul legislatiei cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana inainte sa fie prezentat in Parlament", se arata in document.

Avizul Parlamentului pentru proiectul legii privind sistemul unitar de pensii este mentinut in scrisoare ca un angajament prioritar al Romaniei, cu termen de aprobare pana la 30 septembrie.

In plus, Guvernul va cere o derogare de la Consiliul Uniunii Europene pentru a putea majora de la 35.000 de euro la 100.000 de euro pragul cifrei de afaceri sau a veniturilor pentru care devine obligatorie inregistrarea si plata TVA.

Potrivit prevederilor actuale ale Codului Fiscal, firmele care au o cifra de afaceri anuala de pana la 35.000 de euro pot alege sa nu plateasca TVA, operatiunea devenind obligatorie peste acest prag.

 

Sursa: wall-street.ro

 

 

 

Guvernul a decis vanzarea pe bursa a participatiei la Romgaz

Guvernul a decis inceperea procedurilor de vanzare la bursa a unei parti din actiunile detinute de stat la companiile OMV Petrom (SNP), Transelectrica (TEL), Transgaz (TGN) si Romgaz, la care va derula o oferta publica secundara initiala, scrie Mediafax.

Ofertele publice de vanzare vor fi derulate de intermediari selectati prin licitatie, tinand seama de criterii de calitate si cost ale serviciilor.

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a precizat ca statul va vinde pe bursa 9,84% din actiunile detinute la Petrom si cate un pachet de 15% din actiunile Transelectrica, Transgaz si Romgaz.

In urma cu doua saptamani, Ministerul Economiei a prezentat intentia de a vinde la bursa cate 15% din actiunile operatorului sistemului national de transport al electricitatii Transelectrica, transportatorului de gaze Transgaz Medias si producatorului de gaze Romgaz Medias, la care va derula o oferta publica secundara initiala.

Ministerul Economiei a mai anuntat ca va vinde, prin intermediul bursei, un pachet reprezentand 11,84% din actiunile OMV Petrom, deoarece statul nu poate mentine participatia de 20,63% la compania petroliera din cauza lipsei fondurilor necesare pentru a participa la majorarea capitalului social.

In urma vanzarii acestor actiuni, Ministerul Economiei va mai detine la OMV Petrom un pachet de 8,8% din capital, din care pana la 8% va fi oferit spre vanzare salariatilor companiei petroliere, la care acestia au dreptul prin legea de privatizare.

OMV Petrom este controlata de grupul OMV, care detine 51,01% din actiuni. In actionariat se mai regaseste Fondul Proprietatea, cu o participatie de 20,11%.

La Transelectrica, statul detine prin intermediul Ministerului Economiei un pachet reprezentand 73,68% din actiuni, iar la Transgaz controleaza 73,51% din titluri, ambele companii fiind deja listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB).

La compania Romgaz, statul detine 85,01% din actiuni.

Sursa: wall-street.ro

Marea Neagră – dispută geostrategică între SUA şi Rusia

O furtună se prefigurează în jurul Mării Negre, pe măsură ce Rusia se confruntă cu o provocare din ce în ce mai accentuată din partea Statelor Unite care îşi intensifică prezenţa militară în fostele ţări satelit ale Uniunii Sovietice, cum ar fi România, Bulgaria.

De altfel, presa niponă, preluată de Agerpres scrie că, în România, SUA au cheltuit 50 milioane de dolari anul trecut pentru a-şi extinde bazele cu scopul de a găzdui 1.700 de militari. Principala bază este cea aeriană de la Mihail Kogălniceanu, amplasată lângă Constanţa, pe malul Mării Negre, locaţie unde se susţine că CIA ar fi menţinut un centru secret de detenţie.

Chiar dacă nu este nimic nou în faptul că SUA deţin baze militare în România, datând de la începutul războiului din Irak, ceea ce este important e anunţul Washingtonului cu privire la intenţia sa de a le utiliza pe termen nelimitat.

Între timp, în Bulgaria, Statele Unite intenţionează să îşi extindă bazele pentru a putea găzdui 2.500 de militari. Principala bază bulgară este cea aeriană de la Bezmer, situată la aproximativ 50 de km de coasta sudică a Mării Negre. În cazul în care proiectul va fi finalizat, SUA vor dispune de o bază aeriană strategică în Bulgaria, la o scară comparabilă cu bazele aeriene de la Incirlik /Turcia/ şi Aviano /Italia/.

Aceleaşi mass media din Japonia, citate de Agerpres, observă că toate aceste acţiuni reprezintă doar pasul iniţial făcut de Washington pentru a-şi extinde prezenţa militară în regiunea Mării Negre. La finalizarea acestor proiecte de extindere a bazelor în 2012, două treimi din Corpurile de Reacţie Rapidă ale Armatei SUA în Europa vor fi concentrate în România şi Bulgaria.

Aceasta înseamnă că linia frontului american de apărare se mută de la frontiera de est a Germaniei la Marea Neagră, care se învecinează cu Orientul Mijlociu, Caucazul şi Rusia.

O altă sursă de nelinişte pentru Rusia o reprezintă încercarea SUA de a revigora planul de a amplasa un scut antirachetă american în Europa. Chiar dacă preşedintele american Barack Obama susţine că a abandonat proiectul care implica Polonia şi Republica Cehă, se spune că un sistem similar va fi finalizat în România şi Bulgaria între 2018 şi 2020.

Între timp, a devenit mult mai probabil că sistemul radar în banda X, pe care SUA iniţial îl planificaseră să-l instaleze în Republica Cehă, va fi amplasat în Israel.

Un oficial de rang înalt al marinei ruse a declarat recent că o creştere a prezenţei americane în regiune va aduce o ’schimbare dramatică în echilibrul militar la Marea Neagră’ şi că aceasta prezintă o ameninţare ‘gravă la adresa Rusiei.’ De asemenea, el a precizat că Rusia va contracara aceste acţiuni ale americanilor prin întărirea Flotei ruse a Mării Negre.

Singura consolare pentru Moscova din ultimul timp o reprezintă alegerile prezidenţiale din Ucraina din luna februarie, când pro-occidentalul Viktor Iuşcenko a pierdut în faţa pro-rusului Viktor Ianukovici. Ulterior, executivul ucrainean a adoptat o nouă lege care să permită Flotei ruse a Mării Negre să continue să folosească baza de la Sevastopol pentru încă 25 de ani. Chiar şi în aceste condiţii, scrie publicaţia niponă, Moscova nu are niciun mijloc eficient de a contracara România şi Bulgaria, care încearcă să îşi consolideze colaborarea militară cu Statele Unite.

Toată lumea încearcă să afle care este motivul pentru care Washingtonul doreşte o prezenţă militară sporită în regiunea Mării Negre, din moment ce cu greu poate fi interpretată drept o simplă extindere a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, mai precizează publicaţiile japoneze.

Sursa: karadeniz-press.ro

Autorităţile moldovene ar putea considera ridicarea acceptării anterioare de sprijin aderării Rusiei la OMC până când situaţia cu exporturile de vin este rezolvată

Autorităţile moldovene ar putea considera ridicarea acceptării anterioare de sprijin aderării Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) până când situaţia cu exporturile de vin este rezolvată şi pierderile survenite producătorilor moldoveni sunt plătite pe deplin. Asta fiindcă Federaţia Rusă nu a respectat minima condiţie de renunţa la „embargouri de vin”, asumată în 2007 în schimbul sprijinului formal al Republicii Moldova pentru accederea sa în OMC. Până la urmă, sancţiunile justificate nu fac decât să strice tot mai mult planurile Rusiei de a rămâne atractivă pentru statele ce fac parte din spaţiul CSI.

Stoparea livrărilor de vin reprezintă o acţiune provocatoare, care nu are nimic în comun cu calitatea vinurilor moldoveneşti. Dacă în 2006 embargoul de vin a fost impus din cauza Misiunii UE de Asistenţă la Frontiera moldo-ucraineană, atunci în 2010 Rusia a fost extrem de nervoasă când autorităţile moldovene au refuzat să participe la parada militară din Moscova cu ocazia de 9 Mai, urmat de declararea oficială a datei de 28 iunie 1940 drept zi de doliu naţional în memoria celor ucişi de regimul sovietic. În acelaşi timp, acelaşi decret a solicitat Rusiei să-şi retragă imediat armata şi militarii din Transnistria.

Cu toate acestea, riscurile sunt grave, având în vedere că industria vinurilor în Moldova este încă cel mai important domeniu al economiei naţionale şi unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. Iată de ce Guvernul Moldovei trebuie să facă toate eforturile necesare pentru a se extinde pe alte pieţe civilizate, unde produsele moldoveneşti, inclusiv vinul şi coniacul, pot fi tratate cu încredere şi respect. De asemenea, autorităţile trebuie să ia în consideraţie companiile din UE care pot certifica la standarde internaţionale produsele exportate, având astfel muniţii serioase împotriva acuzaţiilor care se trag din campanii politice. Mai ales în contextul referendumului pentru modificarea Constituţiei şi alegerilor parlamentare anticipate din toamnă.

Acestea sunt principalele concluzii ale celei de-a opta ediţii ale Buletinului de politică externă, produs de IDIS „Viitorul”. Tema acestui număr poartă genericul „Războiul vinului a sosit în prag – nimic nou pentru Rusia, doar business”. Analiza a fost scrisă de expertul politic Dan Amonte.

 

Sursa: IDIS

Marionetele Rusiei sondează şi manipulează Republica Moldova


Indubitabil, referendumul constituţional şi proximitatea alegerilor parlamentare, contribuie, din ce în ce mai mult, la o evaluare a vieţii social-politice din Republica Moldova. Calculele electorale sunt estimate în urma unor studii bine puse la punct şi reflectate exhaustiv în spaţiul public. Evident, studiile de impact rămân în setare iar pe piaţă este livrată informaţia care convine acelor centre şi mandatarilor acestora. Mai ales că în ultima vreme Moscova a declanşat o amplă reorganizare a strategiilor politice pentru Republica Moldova. Pe de-o parte, aplică politica „bastoanelor”, ne referim la războiul contra viniculturilor basarabeni, revizionismul istoric şi ameninţările la adresa statutului muncitorilor sezonieri basarabeni care trudesc în oraşele şi pe câmpiile ruseşti sau a majorării preţului la gaz; pe de altă parte, aplică politica „morcovilor”, pentru că oferă ajutoare Găgăuziei şi reconfirmă sprijin financiar Transnistriei şi chiar anumitor centre moldoveneşti. Şi nu este deloc întâmplător faptul că publicaţia moldovenească de limbă rusă „Nezavisimaya Moldova”(oficios pe timpul lui Voronin) ne serveşte un material cu titlul ” Большинство граждан Молдовыпротив унионизма”(Majoritatea cetăţenilor Moldovei sunt contra unionismului”) al unui aşa zis „eurasist” Vladimir Bucarski(este cumva acelaşi personaj care a cuplat o organizaţie naţionalistă de referinţă de la noi cu ceva centre ruseşti?), prin care ne anunţă că centrul informaţional-analitic moldovenesc AVA.MD cu sprijinul serviciilor sociologice ale Ucrainei şi a Republicii Moldova(care sunt astea?) cu denumirea „Preferinţele prolitice ale cetăţenilor Moldovei în iunie-începutul iulie 2010”. Sondajul de opinie ar fi fost realizat în 72 de localităţi din 16 raioane şi municipii, iar la sondaj ar fi participat 1695 de persoane.

După cum mneţionează AVA.MD, rezultatele sondajului de opinie poartă un caracter închis, adică popular spus „secret” şi nu poate fi dezvăluită complexitatea lor. Agenţia nu dezvăluie informaţii despre partenerii săi, care au participat la procesul studiului respectiv.

Tematica identitară, politica externă şi calitatea valorilor(de stânga sau dreapta), pe care trebuie să şi le asume societatea basarabeană sunt cele pe care s-a bazat acest studiu caraghios, comandat de adversarii vectorului european, care invocă restabilirea sovietelor. Prin urmare, ni se arată că estimativ 58% din populaţia basarabeană ar considera limba maternă că ar fi „limba moldovenească”. Limba română ca limbă maternă ar considera mai puţin de 13% din populaţie. Iar limba rusă ar fi adoptată ca limbă maternă de circa  20% de cetăţeni ai Republicii Moldova. Ca urmare comentariul sondajlui stabileşte faptul că 13% din cei care consideră limba română ca limbă de stat sunt minoritari în comparaţie cu ruşii. i 

În politica externă circa 25% consideră că Republica Moldova trebuie să se orienteze exclusiv spre SUA şi UE, iar 65% cred că Republica Moldova nu trebuie în nici un caz să ignore Rusia. Sondajul spune că 38,1% consideră că puterea de la Chişinău trebuie să se orienteze exclusiv spre Rusia şi ţările din CSI, iar mai puţin de 27%  că Republica Moldova trebuie să îşi menţină un echilibru în politica externă.

De asemenea, în aşa zisul sondaj, croit în anumite birouri „media analitice” ruseşti se afirmă că majoritatea cetăţenilor moldoveni sunt adepţii valorilor de stânga. Şi culmea ridicolului, 78% cetăţeni ai Republicii Moldova se raportează pozitiv faţă de perioada sovietică, încât mai mult 45% din respondenţi ar considera epoca sovietică cea mai bună perioadă din istoria autohtonă.

Dacă ne uităm asupra datelor acestui aşa zis sondaj de opinie, „secretos”, cum e, nu putem să nu remarcăm că este o ordinară făcătură, cu is prorusesc şi sovietofil. Miza „dezelor” din aşa zisul  sondaj de opinie constă în lansarea pe piaţa publică basarabeană a unei intoxicaţii, ce-ar exulta valorile de stânga, filocomuniste şi proruseşti şi, totodată, ar descuraja elanul cursului democratic şi proeuropean al unor forţe politice din arcul puterii de la Chişinău. În tot cazul sondajul face parte dintr-o strategie a pregătirii alegerilor din toamnă şi ar testa mesajul prorus în societatea basarabeană. Curios lucru, dar, se pare, că, sondajul de opinie rusesc ar fi efectuat la adrese concrete sau în zone compact locuite de comunişti şi de etnicii ruşi, iar stratificarea socială ar fi orientată pe veteranii sovietici din cel de-al doilea război mondial.

 

Papa Benedict al XVI-lea salută interzicerea bombelor cu fragmentaţie


Un nou tratat internaţional referitor la bombele cu fragmentaţie a intrat în vigoare, interzicând folosirea, producerea şi depozitarea dispozitivelor, aceste arme împrăştiind schije pe o distanţă mare. Activiştii pentru susţinerea tratatului afirmă că adesea bombele nu sunt detonate, rămânând în stare latentă ani de zile punând viaţa civililor în pericol, mult timp după terminarea conflictului. Papa Benedict al XVI-lea şi-a exprimat susţinerea faţă de tratat. "Doresc să îmi exprim satisfacţia faţă de punerea în vigoare a documentului care interzice bombele cu fragmentaţie, bombe care cauzează probleme inacceptabile civililor. Gândul meu zboară către numeroasele victime, care au suferit daune teribile, atât fizice, cât şi psihice", a declarat Papa Benedict. ( Radio România Actualităţi )

 

Kosovo solicită Naţiunilor Unite să-i fie modificat statutul


La 2 august 2010 Kosovo a solicitat Organizaţiei Naţiunilor Unite, să substituie actuala rezoluţie care stipulează statutului său printr-o alta, ceea ce ar facilita să adere la cea mai de referinţă organizaţie internaţională de pe mapamond. În solicitare se precizează că statul kosovar şi-a proclamat independenţa în 2008, anunţă Ministerul kosovar al Afacerilor Externe, citat de presa internaţională.

Şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni, în cursul unei întîlniri la New York cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a declarat,că: "Un ultim obiectivul al Kosovo constă în doleanţa  de a deveni membru al Naţiunilor Unite", se arată în comunicatul diplomaţiei kosovare.

Skender Hyseni a solicitat ca Rezoluţia 1244 /, prin care s-a instituit în 1999 administraţia ONU în regiunea kosovară să fie schimbată cu una nouă, ca urmare a proclamării independenţei Kosovo şi a avizului recent dat de Curtea Internaţională de Justiţie /CIJ/,, conform căreia gestul Priştinei nu constituie o violare a dreptului internaţional. Independenţa Kosovo a fost deja recunoscută de 69 de ţări, între care 22 din cele 27 de state membre ale UE şi SUA, iar în prezent alte 55 de state sunt decise să recunoască statul kosovar. În alt context, Serbia, ţara care a refuzat să recunoască independenţa acestei părţi de teritoriu considerat patrimoniu naţional sârb, a aplicat un proiect de rezoluţie la ONU în care se insistă pe noi dezbateri ce ar putea să aibă loc în luna septembrie 2010 în cadrul Adunării generale a ONU.

Free Joomla! template by L.THEME