Constantin T?nase - 31 august 1989 - 31 august 2011: drumul spre umilin?? Imprimare
Scris de Administrator   
Luni, 31 August 2015 17:05

M-a întrebat un prieten, un artist de mare valoare, dac? am fost invitat ?i de ce nu am participat le recep?ia oficial? oferit? de pre?edintele interimar M. Lupu în leg?tur? cu Ziua Independen?ei.

I-am r?spuns simplu ?i sincer: prea multe lichele se adun? la asemenea ceremonii oficiale. (M? ier?i, maestre, dac? te-ai sim?it ofensat, dar ?tii bine c? nu ?i pe dumneata te-am avut în vedere). Din aceea?i cauz? nu am asistat ?i la o alt? ceremonie oficial? la care am fost câine-câine?te invitat. Am participat îns? la inaugurarea Crucii mântuirii neamului românesc de la Nisporeni ?i acolo am rev?zut mult? lume simpl?, acea lumea care a f?cut posibil? Ziua de 27 august 1991 ?i de care ast?zi au uitat cu to?ii. Pe mul?i îi ?in minte de la mitingurile din acei ani, de la Marile adun?ri na?ionale. Îmb?trâni?i, plini de boli ?i suferinzi, vorba poetului Adrian P?unescu, ace?tia îns? mai exist?, iar de acei ani î?i aduc aminte numai cu lacrimi în ochi. Tr?da?i ?i c?lca?i în picioare de toate regimurile ?i de toate partidele, cu pensii mizerabile, cu copiii pleca?i în lumea mare ?i cu nepo?i ce nu le mai vorbesc limba pentru care ei au luptat, ace?tia continu? s? munceasc? ca s? nu moar? de foame. Nu au pierdut interesul fa?? de ceea ce se întâmpl? în ??ri?oar?, mi se l?udau c? sunt abona?i fideli ai TIMPULUI –îmi imaginez ce sacrificiu este pentru ei s? rupi din pensia mizer? s? pl?te?ti un abonament la ziar…

Nimeni nu mai are nevoie de ace?ti oameni, ei nu sunt invita?i la recep?ii oficiale, nu li se dau distinc?ii de stat ?i premii guvernamentale…Mai conteaz? doar ca „factor electoral”. ?i atât. Am v?zut la televizor secven?e de la manifest?rile organizate cu prilejul jubileului, inclusiv de la recep?iile oficiale, cu mese înc?rcate cu mâncare ?i b?utur?, pl?tite, bineîn?eles, ?i din impozitele acestor b?trâni frumo?i ?i uita?i. Nu am exagerat când am zis c? asemenea manifest?ri foiesc de lichele. Oameni care ur?sc deschis acest neam ?i aceast? limb? î?i purtau burduhanele de la o mas? la alta, vajnici, cu aere de f?uritori de ?ar?. Cei care pân? la recep?ie se terfelesc prin pres?, numindu-se mafio?i ?i contrabandi?ti, aici se salut? cu zâmbete mieroase…A?a e protocolul! Ei formeaz? ast?zi „crema societ??ii”, „floarea na?iunii”.

…Îmi amintesc ce zile cu adev?rat dramatice tr?ia Moldova în preajma lui 31 august 1989. Cred c? încordarea era mai mare decât chiar în zilele puciului de la Moscova. Oamenii dormeau în parcuri, se b?gau f?r? fric? sub bastoanele mili?iei lui Voronin. Dac? nu era aceast? lume, nu mai era adoptat? nici Legea cu privire la limba de stat ?i grafia latin?, a?a cum era ea. Pu?ini azi ?tiu ce a urmat cu adev?rat dup? adoptarea acestei legi, cum a început ea s? fie aplicat?. Cine-?i mai aminte?te ast?zi de ?oferii simpli care, înfruntându-i pe ?efi, au pus la troleibuze primele t?bli?e, ce indicau ruta, cu grafia latin?? Cine mai ?tie ast?zi c? primul mic dic?ionar de termeni automobilistici a fost elaborat de un simplu ?ofer? Era o adev?rat? mi?care de mas?, to?i traduceau denumirile de întreprinderi, ?coli, organiza?ii, fiecare cum îl ducea capul. Era nevoie de o autoritate public? ?i ?tiin?ific? ce urma s? reglementeze acest proces stihinic de renun?are la limba rus? ?i readucere acas? a limbii române. Am scris pe atunci mai multe articole la aceast? tem?, avertizând asupra pericolului de a introduce în uz o limb? român? artificial?, tradus? din ruse?te în …moldovene?te! Autobuze cu t?bli?a „LA COMAND?” în loc de curs? special?, ma?ini cu indica?ia „DE ÎNV??AT”, în loc de ?COALA ?i autocisterne pe care era scris cu ro?u „PERICOL DE FOC” în loc de INFLAMABIL, deveneau o realitate lingvistic? a Chi?in?ului. Departamentul Limbilor nu era înc? înfiin?at, func?iona doar Comisia pentru terminologii a Academiei care s-a transformat ulterior în Centrul Republican de Terminologie. Trebuia de efectuat un volum de munc? uria? – începând de la indicatoarele de pre?uri ?i terminând cu documenta?ia oficial?, formulare tipizate PENTRU toate domeniile. Lumea, din cele mai nobile inten?ii, se pusese pe tradus, fel de fel de ?mecheri f?ceau bani cu sacul. Am b?tut multe praguri la Academie ?i Guvern pân? am fost în?eles – aliatul meu cel mai înfocat era regretatul academician Silviu Berejan, anume autoritatea ?tiin?ific? a domniei sale a deschi multe u?i ?i a convins mul?i func?ionari…

Totul de ce aveam nevoie exista la Bucure?ti numai c? din cauza diferen?elor de legisla?ie, documenta?ia din România nu putea fi preluat? sut? la sut?. Am avut sprijinul total al guvernului României, veneam de la Bucure?ti cu valize burdu?ite de fel de fel de documente ?i formulare, ce ne serveau drept modele. Îmi amintesc cu emo?ie de acele zile frumoase când împreun? cu colegul Valeriu Culev hoin?ream pe str?zile Bucure?tiului cu caietul de noti?e în mâine, notând denumiri de magazine, firme, organiza?ii, anun?uri…Am descoperit uluit c? exist? ?i un asemenea magazin cu denumire „învechit?” cum e „?EPC?RIE” – la noi, la Chi?in?u i se g?sise o denumire mai modern?, dac? nu m? în?el – „OBIECTE (sau) PIESE PENTRU CAP”… Reîntor?i în …patrie, încercam, cu for?ele pe care le aveam, s? repar?m ?i s? dirij?m lucrurile. Astfel, în urma unor demersuri oficiale, am reu?it s? sc?p?m de …PERICOL DE FOC . Nu mi-e ru?ine s? recunosc c? atunci m? bucuram ca un copil de orice inscrip?ie ap?rut? în limba român?, consideram o biruin?a a mea personal?, nu m? gândeam la distinc?ii de stat, premii guvernamentale ?i recep?ii oficiale. To?i, ?i eu, ?i colegii mei de la Centru, eram convin?i c? facem o treab? util?, nu ne gândeam c? doar peste vreo 20 de ani al?ii vor fi cei care î?i vor revendica un loc de cinste în istoria R. Moldova.

Cine î?i aminte?te azi de acei anonimi care cu adev?rat trudeau la implementarea limbii oficiale? Ast?zi medalii ?i premii se ofer? doar purt?torilor de prosoape, specializa?i în cuvânt?ri patriotice, iar pe la înalte recep?ii sunt invita?i cei care ne obligau atunci ca firma ?COALA s? apar? obligatoriu ?i in limba rus? CKOLA, vezi doamne, cineva putea s? nu în?eleag? numai în român? ?i s? încurce ?coala cu bufetul…Colegii mei de la Centru purtau zilnic adev?rate b?t?lii pentru fiecare denumire, erau înjosi?i de beneficiari, eticheta?i „na?ionali?ti ?i rasi?ti”, cereau ca denumirea de firm?, de exemplu, Magazinul FLOAREA s? mai aib? o denumire, ruseasc? Magazin ?VETOK! În acele zile am realizat adev?rata for?? a rezisten?ei pe care o opuneau reprezentan?ii vechiului regim. Numai un stat na?ional puternic putea s? înving? acea rezisten??, lucru care nu s-a întâmplat. La putere în 1994 a venit coali?ia monstruoas? a agrarienilor moldoveni ?i interfronti?tilor ru?i, au pus cruce pe legisla?ia lingvistic?, au închis Departamentul Limbilor, Dup? ei a venit guvernarea Sturza care nu a admis ca publicitatea s? apar? în dou? limbi, ci numi în limba originalului, adic? în rus?, apoi au venit comuni?tii care au aruncat la gunoi Istoria Românilor, mai apoi a venit la putere AIE1 ?i AIE2 care continu? fidel linia antina?ional? a guvern?rilor precedente…

Anume reprezentan?ii notorii ai acestor guvern?ri ?i formeaz? majoritatea celor invita?i la recep?iile oficiale. Ce s? caut eu printre ei?

Constantin T?nase, TIMPUL

30 august 2011

Timpul.md: Centrul Na?ional de Terminologie a primit numele lui Constantin T?nase.