headerphoto
Analize-Interviuri
PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Miercuri, 28 Iulie 2010 11:15


Elmar Brok: Avem nevoie de Rusia pentru o multime de motive: rezolvarea conflictelor inghetate - nu doar Transnistria ci ?i Nagorno Karabach -, pentru Iran, pentru Orientul Mijlociu, pentru resurse energetice.

Europa Libera: Dle Brok, publicatia poloneza Gazeta Wyborcza scrie ca in timpul ultimei intalniri dintre dl Medvedev si dna Merkel, cancelarul german ar fi promis Rusiei liberalizarea vizelor in schimbul retragerii trupelor rusesti din Transnistria. Cat de credibil este un astfel de scenariu?

Elmar Brok: Daca acesta va fi rezultatul va fi unul remarcabil. Acest conflict inghetat este cel mai apropiat de Europa si de aceea cred ca ar fi un success notabil. Pentru moment suntem in proces de negociere a acordului de facilitare a vizelor dar nu doar cu Rusia, ci si cu Ucraina si Georgia. Iar noi trebuie sa ne asiguram ca Rusia nu este avantajata fata de ele, ca acordurile sunt corecte pentru fiecare tara in parte. Nu in ultimul rand nu trebuie sa uitam ca orice tara, inclusiv Rusia, trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. Este vorba de securitatea frontierelor si securitatea interna a UE. Regimul de liberalizare a vizelor pentru toate aceste trei tari este posibil daca aceste conditii de securitate sunt indeplinite intre ele si acordul Schengen. Nu este o chestiune politica ci una de securitate. In interiorul UE noi nu avem frontiere si de aceea trebuie sa ne asiguram ca orice alta tara care nu mai are nevoie de viza pentru a intra pe teritoriul UE nu reprezinta o amenintare la adresa securitatii noastre.

Europa Libera: Dar pentru a face situatia mai clara si pentru a pune fiecare piesa a acestui puzzle la locul sau, as avea sa va adresez doua intrebari: cat de important este pentru UE conflictul transnisrean si cat Rusia?

Elmar Brok: Conflictele inghetate se pot reactiva oricand. Pe de alta parte, state membre ca Romania, au un interes particular pentru Moldova. Multe persoane cu pasaport romanesc traiesc in Moldova. Aceasta tara doreste sa aiba o legatura cat mai stransa cu Uniunea Europeana asa incat pentru securitatea europeana este de dorit ca, pas cu pas, acest conflict sa fie rezolvat.

Europa Libera: Va voi adresa aceeasi intrebare cu privire la Rusia. Am sentimentul ca in ultima perioada UE pune un mai mare accent pe relatia sa cu Rusia. De aceea va intreb cat de importanta este astazi Rusia pentru UE?

Elmar Brok: Rusia este o tara importanta. Avem nevoie de Rusia pentru o multime de motive: rezolvarea conflictelor inghetate, nu doar Transnistria dar si Armenia-Azerbaijan, avem nevoie de ei pentru Iran, pentru Orientul Mijlociu, este o tara importanta din punctul de vedere al resurselor energetice, iar pentru securitatea energetica a UE ar fi bine sa avem cat mai repede un acord care sa o oblige in mod legal sa isi respecte obligatiile. In orice caz, Rusia aduce multa stabilitate si securitate Europei.

Europa Libera: Intr-un interviu pe care l-am realizat cu seful delegatiei ruse la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, Konstantin Kosachev, acesta declara ca Rusia se gandeste sa devina intr-o zi parte a UE dar nu a acestei Uniuni din care fac parte 27 de state membre si care este macinata de probleme interne. Cum ati traduce o astfel de declaratie?

Elmar Brok: Uitati, daca Rusia o sa aiba relatii mai apropiate cu NATO si UE acest lucru va aduce mai multa stabilitate Europei in fata provocarilor globale. Este bine sa fim impreuna in cadrul unei organizatii precum Consiliul Europei, de pilda. Dar nu cred ca Rusia va deveni membru al UE pentru ca nu va renunta la dreptul sau la suveranitate lucru care trebuie facut pentru a deveni membru al UE. Insa, asa cum facem cu Ucraina, vom putea negocia un acord de comert liber si cu Rusia. Acesta ar fi un pas important inainte si ar putea insemna mai multa securitate, mai ales pentru vecinii vestici ai Rusiei - Polonia, tarile baltice si asa mai departe.

Europa Libera: Intorcandu-ne la conflictul transnistrean, tot dl Kosachev spunea ca acum 5 ani Rusia a pus pe masa o solutie care, spune el, nu ar fi fost acceptata de Europa unita

Elmar Brok: Daca ar fi fost o solutie reala care ar fi fost agreata de toate partile implicate, ar fi fost aplicata cu usurinta. Germania nu poate rezolva de una singura aceasta problema cu Rusia. Germania doar poate comunica, poate face propuneri, dar nu putem negocia pentru altii.

Europa Libera: As mai avea o intrebare despre un subiect asemanator: Kosovo. As vrea sa stiu parerea Dvs. cu privire la exemplul Kosovo. Am auzit membri ai Parlamentului European spunand ca odata cu decizia Tribunalului de la Haga si alte tari vor recunoaste independenta Kosovo. Este acesta un bun exemplu pentru tari care au probleme cu regiuni secesioniste sau unde anumite regiuni doresc autonomie pe criterii entice? Este cazul Romaniei, Slovaciei, Spaniei...

Elmar Brok: Aceste tari trebuie sa ia decizii care sa fie in interesul lor national. Dupa cum am vazut, decizia Curtii Internationale de Justitie a fost una divizata.
Avem de-a face cu o chestiune sensibila care a impartit o tara in doua. Dar in cele din urma Curtea a spus ca aceasta declaratie de independenta s-a facut in acord cu legislatia internationala. Ce trebuie facut mai departe nu este doar sa consolidam statul Kosovo ci sa si avem in vedere drepturile minoritatii sarbe. Aceasta este o chestiune foarte dureroasa pentru Serbia si daca nu vom lua asta in consideratie ar putea avea urmari pe termen lung.

Europa Libera: Pe de alta parte, dle Brok, ce fel de stat este acela care este total dependent de comunitatea internationala? Cata valoare are aceasta independenta la acest moment?

Elmar Brok: Ar trebui sa ne uitam si la alte state. Bosnia Herzegovina nu a fost nici ea capabila sa se administreze singura. Si mai sunt exemple si in alte parti ale lumii. Ce putem face este sa ajutam Kosovo pentru a ajunge sa isi ia destinul in propriile maini; pe de alta parte si politicienii de acolo trebuie sa inteleaga ca populatia de etnie sarba are anumite drepturi si ca trebuie sa primeasca asigurari ca aceste drepturi vor fi pastrate si respectate.

 Sursa: europalibera.org

 
PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Luni, 26 Iulie 2010 21:08

 

Autor: Marcel R?du? Seli?te

Marea criz? economic? sau Marea depresiune a secolului XX a nceput n ziua de 29 octombrie 1929, cunoscut? ca Mar?ea neagr?, cnd bursa american? se pr?bu?e?te, declan?nd haosul pe pia?a financiar? interna?ional?. Cauzele celei mai mari crize economice a secolului trecut sunt aproape identice cu cele ale crizei n care se zbate acum omenirea: investi?iile ?i specula?iile masive la burs?, creditele ieftine, supraproduc?ia, lipsa ori ignorarea reglement?rilor privind activitatea bursier? ?i bancar?, psihoza consumului. n cei peste optzeci de ani care despart criza din 1929 de criza anilor 2010, sistemul capitalist a reu?it s? nving? regimurile totalitare ale nazismului ?i fascismului ?i a supravie?uit r?zboiului rece a c?rui victim? a fost lag?rul comunist. Totu?i, capitalismul se confrunt? cu un du?man mult mai puternic, anume cu propria-i esen??. Lipsit de du?manii s?i naturali, capitalismul a intrat n faza de autodevorare.

Efectele crizei actuale sunt mult mai grave, nu numai prin con?inut, ci mai ales prin multiplicarea lor de c?tre institu?iile statale care ar fi fost obligate s? le identifice corect ?i s? le contracareze. SUA ?i statele capitaliste ale Uniunii Europene au reac?ionat, n fa?a primului val de falimente ?i blocaje financiare, alocnd sume imense din rezervele na?iunilor pentru redresarea acelor entit??i economice care se fac vinovate de declan?area crizei, adic? b?ncilor, agen?iilor de asigur?ri, companiilor de imobiliare ?i marilor corpora?ii. Un gest inutil ?i p?gubos, s-a dat orzul pe g?te. Au f?cut istorie stupoarea ?i indignarea pe care au provocat-o opiniei publice americane, n noiembrie 2008, directorii de la General Motors, Ford ?i Chrysler, care au venit la Washington, culme a cinismului ?i a sfid?rii, cu avioanele private de lux pentru a solicita guvernului american ajutoare de miliarde de dolari pentru refinan?area companiilor pe care le conduc.

Banii aloca?i direct, ca ajutoare guvernamentale sau indirect, prin a?a-zise na?ionaliz?ri, celor care prin l?comia lor se fac vinova?i de declan?area crizei, s-au risipit, astfel c? n 2010 situa?ia este la fel de grea ca n 2008, anul declan??rii colapsului economic interna?ional, dac? nu chiar mai grea. Statele occidentale ?i mai ales, SUA, au uitat lec?ia de istorie numit? New Deal. Aceast? mobilizare, unic? pn? acum n istorie, a oamenilor politici americani, a sindicatelor muncitore?ti ?i n general, a elitei americane, cu scopul comun de a salva ?ara de la o pr?bu?ire ireversibil?, se datoreaz? pre?edintelui Franklin D. Roosevelt. Conceptul de New Deal este lansat de Roosevelt n 1932, n discursul pe care l-a rostit cu ocazia desemn?rii sale de c?tre Partidul Democrat drept candidat la pre?edin?ia S.U.A.

New Deal reprezint? de fapt, un set de m?suri social-economice adoptate de legislativul american ?i implementate de guvern, la ini?iativa pre?edintelui Roosvelt. Printre cele mai importante reg?sim nfiin?area Reconstruction Finance Corporation, o entitate prin intermediul c?reia au fost furnizate lichidit??i sistemului financiar, adoptarea Securities Exchange Act prin care s-au reglementat drastic tranzac?iile la burs? ?i s-a stabilit cadrul legal cu privire la mprumuturile pe care b?ncile le pot acorda pentru astfel de tranzac?ii, adoptarea Glass-Steagal Act care separa b?ncile de investi?ii de cele comerciale, disciplinnd pia?a de capital. Confruntat cu o nsp?imnt?toare rat? a ?omajului, guvernul american a nfiin?at Civilian Conservation Corps care angaja tineri ntre 18 ?i 25 de ani pentru munca n folosul comunit??ii (amenaj?ri funciare, construc?ia de drumuri ?i ?osele etc). Aproximativ dou? milioane de americani au fost nrola?i n acest program, iar pe teritoriul SUA au fost nfiin?ate sute de ?antiere na?ionale.

M?surile adoptate n cadrul New Deal au dus la o cre?tere economic? treptat?, astfel c? n preajma declan??rii celui de-al doilea r?zboi mondial, SUA ?i vindecaser? aproape complet r?nile provocate de Marea criz?. Va avea Romnia noastr? propria Nou? n?elegere? Pu?in probabil! Cancerul din sistemul social-politic ?i economic romnesc ?i are originea nu neap?rat n structura sistemului, ci mai ales n mentalitatea celor care l alc?tuiesc, conduc?tori ?i condu?i. O mentalitate att de veche, nct numai o calamitate de intensitatea unei apocalipse ar avea puterea s? o desfiin?eze, prin anihilarea fizic? a celor care o poart? n suflete ?i o multiplic?, otr?vind ntreaga societate. La mijlocul anilor 30 ai secolului trecut, cu pu?in? vreme nainte de instaurarea regimului autoritar al Regelui Carol al II-lea, viitorul ministru de externe al dictaturii, Grigore Gafencu, nota n jurnalul personal: Dac? masa poporului apar?ine Orientului prin s?r?cie ?i ignoran??, n schimb aparatul administrativ, inclusiv ofi?erii ?i magistra?ii, apar?in Orientului printr-o nemaipomenit? lene, printr-o des?vr?it? neputin?? de rennoire, de primenire intelectual? ?i moral?! S-a schimbat ceva de atunci? Nimic! Genialul Eminescu avea dreptate: Alte m??ti, aceea?i pies?, alte guri, aceea?i gam?!

 

Sursa: inpolitics.ro

 
In Afganistan s-au descoperit rezerve minerale in valoare de un trilion de dolari, insa nu exista posibilitatea de a le exploata PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Duminică, 25 Iulie 2010 09:46


 

Asa cum s-a adeverit, Afganistanului este bogat nu numai cu pamantul util cultivarii macului pentru opiu. Geologii americani, care lucrau initial pentru Pentagon, au descoperit in tara rezerve uriase de minerale. Pe lista se afla fier, cobalt, aur, cupru cu o valoare totala de mai mult de 900 de miliarde de dolari. Dar principala bogatie a acestei tari central-asiatice este un metal usor, litiul, necesar productiei de baterii.

 

Cautarile resursele naturale au inceput in Afganistan inca in timpurile in care tara era controlata de trupele sovietice. Savantii din URSS, au strabatut toata tara, chiar daca erau lupte, au adunat o multime de mostre de minerale si le-au introdus pe o harta. Se presupunea ca exploatarea resurselor naturale impreuna cu poporul fratesc afgan va incepe dupa ce vecinul din sud va fi pacificat si cat de cat civilizat. Insa lucrurile au decurs altfel: contingentul limitat a plecat, Uniunea Sovietica s-a destramat, iar Afganistanul s-a intors la perioada medievala mujahedino-talibana. Exploatarea mineralelor a devenit  neactuala.

 

La inceputul anilor 2000, la putin timp dupa intrarea trupelor NATO in Afganistan interesul fata de resursele naturale ale tarii a aparut din nou. S-a adeverit ca hartile alcatuite de specialistii sovietici s-au pastrat intr-un mod miraculos in timpul razboilului civil si a interventiei NATO. Geologii afgani au ascuns cele mai pretioase documente acasa si le-au transmis administratiei militare americane dupa alungarea talibanilor din Kabul in anul 2001.

 

Incepand cu anul 2004 savantii americani au inceput cercetari noi, sprijinindu-se pe hartile vechi. Noile investigatii s-au facut in mare parte din avion, insa cu folosirea celor mai noi tehnologii. In 5 ani s-au facut cateva incercari de a cerceta la scara larga geologia tarii, in rezultatul carora cunostintele cu privire la resursele naturale au crescut in mod considerabil.

 

Judecand dupa informatiile publicate de The New York Times in Afganistan nu exista petrol si gaz in cantitati comerciale, in schimb diverse metale exista in exces. Cele mai mari sunt rezervele de fier valoarea rezervelor de fier a fost estimata de geologii americani la 421 de miliarde de dolari, cuprul in valoare de 274 miliarde de dolari, niobiul un metal foarte rar la 81,2 miliarde, cobaltul 50,8 miliarde, aurul 25 miliarde, molibdenul 24 miliarde. Suma se ridica la mai mult de 900 de miliarde de dolari.  

 

Pentru o tara ca Afganistanul o astfel de suma este cu adevarat uriasa, daca o comparam cu PIB-ul care in anul 2009 a fost de 13,5 miliarde de dolari, iar exploatarea acestor rezerve ar asigura o existenta independenta a tarii pe o perioada de 80 de ani.

 

O alta expeditie efectuata de geologi sub patronatul Pentagonului a descoperit in zona terenurilor saline din partea de vest a tarii rezerve enorme de litiu cel mai usor metal. Rezervele sunt atat de mari, incat acest depozit este considerat a fi cel mai mare din lume. Departamentul militar american Afganistanul a denumit Afganistanul - Arabia Saudita a litiului.

 

Litiul este un metal foarte pretios si strategic. El este de neinlocuit in producerea bateriilor si acumulatoarelor. Iar cererea pentru acest metal va creste in anii urmatori.

 

China este cel mai mult interesata de rezervele naturale ale Afganistanului. In China se concentreaza cea mai mare parte a industriei de prelucrare a metalelor rare si respectiv a litiului. Daca chinezii ar reusi sa directioneze livrarile spre ei

China ar obtine hegemonia nu numai in domeniul textilelor, electronicii si otelului, dar si pe piata mondiala a marfurilor verzi, foarte la moda azi. In plus cea de-a treia ca marime economie a lumii ar micsora dependenta sa de petrol.

 

Insa pana atunci exista o multime de probleme. Prima dintre acestea este cea tehnologica. Spre exemplu in Bolivia exista rezerve inutile de litium, intr-o cantitate de 3 milioane de tone. O astfel de cantitate ar fi suficienta pentru asigurarea cererii mondiale de litiu pe parcursul a zeci de ani, insa extractia practic nu se poate face deoarece metalul se gaseste repartizat neuniform pe o suprafata de multe mii de kilometri. Cum guvernul bolivian a cerut ca intregul ciclu de extragere si prelucrare sa se desfasoare pe teritoriul tarii, investitorii au decis ca afacerea nu este profitabila, astfel incat exploatarea litiului in Bolivia asa si nu a inceput.

 

Aceleasi probleme de investitie vor fi si in Afganistan. URSS abia incepuse exploatarea resurselor naturale ale acestei tari, iar in timpul guvernelor islamice din anii90 si aceasta industrie minuscula a disparut. Asa ca procesul va trebui inceput de la zero, in comparatie cu Irakul unde zacamintele de petrol au fost doar conservate pe perioada razboiului. Imediat dupa ce s-a facut o ordine minima in irak, investitorii au inceput lucrarile avand o baza solida. In Afganistan insa exploatarea, luandu-se in calcul relieful tarii, infrastructura zero si lipsa absoluta a cadrelor locale se va ridica la zeci de miliarde de dolari. Este putin probabil ca BHP Billiton sau Chinalco sa fie de acord sa investeasca o astfel de suma chiar daca Kabului va oferi garantii.

 

Cea mai mare problema este cea politico-militara. Cu toate eforturile, trupele NATO sunt departe de a controla cea mai mare parte a tarii in Afganistan in continuare actioneaza detasamentele de talibani, trupe tribale sau pur si simplu bande cu origine politica necunoscuta. Investitiile se fac in conditii de stabilitate insa despre Afganistan nu se poate spune asa ceva.

 

Evident ca multi dintre comandantii detasamentelor militare afgane in anumite conditii nu ar avea nimic impotriva sa primeasca bani de la corporatii pentru asigurarea securitatii exploatarii zacamantului. La urma urmelor litiul si fierul reprezinta un inlocuitor destul de bun al macului, cazut de ceva vreme in dizgratie.

 

In acest caz insa cea mai nemultumita va fi administratia militara americana a tarii. Militarii nu vor fi incantati daca banii platiti talibanilor vor fi folositi pentru organizarea noilor acte teroriste.

 

In orice caz in viitorul apropiat este putin probabil ca rezervele naturale enorme ale Afganistanului sa fie utile.

 
Generalul Oleg Kalughin: arestarea celor 11 in SUA reprezinta esecul serviciului de informatii rusesc PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Vineri, 09 Iulie 2010 08:55

Intrebare: Agentii prezumptivi ai serviciului de informatii rusesc retinuti in SUA nu aveau nici un fel de acces la informatii secrete. De asemenea ei foloseau mijloace ciudate de legatura: alfabetul Morze, ascunzatori in locuri indepartate ale statului New York... Sa presupunem ca, acuzatiile sunt indreptatite. Ce puteau oferi ei serviciului de informatii rusesc?

 

O.K.: Intr-adevar, comform vechilor standarde sovietice mijloacele de obtinere a informatiilor cu privire la Statele unite sunt putin neobisnuite. La vremea mea spionii, care lucrau sub diverse acoperiri oficiale ca diplomati, jurnalisti, lucratori ai unor institutii de cercetare, in domeniul comertului, marinari de cursa lunga adunau o informatie foarte serioasa si asigurau securitatea tarii din punctul de vedere al pastrarii intereselor ei.

Cand lucram in aceasta organizatie (KGB) avea astfel de surse ca John Walker si familia sa. Acest om era un colaborator al departamentului de criptografie a Ministerului Apararii al SUA, el avea acces la secrete adevarate. Insa conducerea rusa de acum, probabil, nedorind sa discrediteze serviciul diplomatic si dorind sa mentina imaginea exterioara a  Rusiei, care intra in sfarsit in comunitatea internationala in calitate de stat prieten, este nevoita sa treaca de la actiunea spionilor profesionisti la surse neoficiale. Acest grup de 11 oameni este ceva iesit din comun!

 

Intrebare: Din cate se stie ei nu sunt acuzati de spionaj. Ei sunt acuzati ca erau agenti neinregistrati. In SUA din anul 1938 este in vigoare o lege cu privire la inregistrarea agentilor straini (The Foreign Agents Registration Act). In concordanta cu aceasta oamenii care actioneaza in calitate de agenti ai unui stat strain intr-un domeniu politic sau semi-politic, trebuie sa raporteze periodic autoritatilor americane despre relatiile lor cu acest stat si despre mijloacele financiare pe care le-au primit pentru activitatea lor. De asemenea ei trebuie sa se inregistreze la Ministerul Justitiei din SUA. Care este diferenta intre un spion, agent si rezident?

 

O.K.:  Spionul este un termen comun pentru oamenii care se ocupa cu activitate de spionaj. Intr-adevar in SUA acesti termini nu sunt prea clari, insa un spion este acel om care a ajuns la sursele de informatii si le transmite altuia, spre exemplu unui alt stat. Agentul este omul care actioneaza sub conducerea spionilor profesionisti. Rezidentul este un conducator al ofiterilor de informatii, a unei retele de agenti.

 

Intrebare: in limba spionajului 2ilegali sunt cei care traiesc intr-o alta tara sub un alt nume, se da drept altcineva si aduna informatii. Dupa ce ati studiat acest caz din presa si comunitatea spionilor ce parere aveti despre activitatea serviciilor de informatii rusesti contemporane?

 

O.K.: Consider ca este un esec al directiei actuale a serviciului de informatii rusesc care, probabil a decis sa nu mai discrediteze serviciul diplomatic si a trecut la metodele activitatii ilegale. Poate eu politizez ceea ce spun, insa multe din ceele ce se intampla astazi in Rusia reprezinta un balon de sapun cu amestec de petrol si gaz, care i-au permis Rusiei sa treaca pe pozitiile cresterii economice. Acelasi lucru i-a permis conducerii ruse sa se simta mai sigur in relatiile externe. Acum acest spionajl nu are pentru SUA sau alte tari un caracter atat de periculos. Probabil Rusia pana acum este un stat pentru care activitatea de spionaj joaca un rol important. Si acest lucru nu trebuie s ane mire, deoarece in fruntea statului initial in calitate de presedinte, iar acum ca prim-ministru se afla un om, care toata viata si cariera sa si-a consacrat-o anume acestei organizatii (KGB).

 

Intrebare: Si totusi ce informatie pretioasa puteau s-o transmita serviciului de informatii rusesc proprietara companiei de realtor Anna Chapman si colaboratorul unei agentii de turism Mihail Semenko? Cat de eficienta este activitatea unor astfel de ilegali?

 

O.K.: Sigur nu cunosc toate detaliiled acestui caz, insa as spune ca in secolul Internetului, in secolul deschiderii societatii occidentale astfel de grupari ilegale sunt o pierdere de timp si resurse umane. Serviciile de informatii rusesti nu si-au schimbat tactica din perioada sfarsitului razboiului rece. Pentru a raporta conducerii supreme cel mai important lucru in serviciul de informatii rusesc este si asa a fost si in trecut sa arate ca avem in actiune o retea de agenti. Iar calitatea informatiei de care fac rost acestia nu intereseaza pe nimeni. Cel mai important lucru este sa raporteze sus: in America avem o retea de informatori, care au sau vor avea cel mai bun acces la informatia americana.

Mai inainte, inca pe timpul lui Andropov, se considera ca ilegalii costa prea scump, ca esecul lor va produce o pierdere mai mare in serviciul de informatii, decat esecul colaboratorilor oficiali, care pot fi pur si simplu expulzati din tara...

 

Intrebare: Cine este de obicei racolat de serviciile de informatii?

 

O.K.: Acum in emigratie in SUA, canada, in Europa se afla multi fosti reprezentanti ai societatii civile rusesti. Adica se pot gasi oameni, care isi iubesc patria, le este dor de ea, pot sa fie ajutati din punct de vedere financiar, sa li se sprijine mandria nationala... Cred ca acest grup a fost in mare parte format din cei care nu se simteau aici ca acasa. Suspectez ca unul dintrd motivele cele mai importante au fost de ordin financiar.

 

Intrebare: Cat de des serviciul de informatii soveitic folosea ilegali? Ce fel de misiuni trebuiau sa indeplineasca acestia?

 

O.K.: Serviciul de informatii sovietic in mod traditional era inzestrata cu o mare rabdare si hotarare de a astepta ani de zile, inainte ca sursa, pe care si-o dorea, sa spunem in aparatul de stat al SUA, sa ajunga la acest tel.

Noi ii racolam pe absolventii scolilor din SUA inca inainte ca ei sa ajunga la colegiu. Eu, spre exemplu am racolat unul. Deoarece noi eram gata sa asteptam inca cinci ani, pana cand tanarul va termina universitatea si va obtine un serviciu bun undeva in departamentul de Stat, la CIA sau intr-o alta structura.

 

Era o tactica sovietica, americanii nu au asa ceva. Ei nu pot sa astepte atat de mult, ei au alte rationamente financiare si in general practice. Acum exista toate aceste mijloace de transmitere a informatiei, insa, credeti-ma, fara factorul uman spionajul nu poate functiona bine, factorul uman este foarte important.

 

Americanii, pe care noi ii racolam, erau basolut inactivi [e parcursul unei perioade foarte mari de timp, insa erau parte a unei planificari pe termen lung. Spre exemplu, in cazul in care ar incepe razboiul intre SUA si URSS, acestor baieti imediat li s-ar ordona sa arunce in aer liniile de transmisiune electrica din regiunea Washingtonului sau sa otraveasca sursele cu apa potabila. Asa ca ilegalii au functii care fac parte dintr-o strategie pe termen lung.

 

Intrebare: Ce il face pe om sa decida sa devina agent sau spion? Ce motivatii personale ati avut dumneavoastra, atunci cand ati devenit ofiter de informatii?

 

O.K.: Aveam un entuziasm propriu tinerilor, bazat pe credinta in victoria finala a comunismului in lume. Doream sa-mi aduc aportul personal prin munc aproprie la aceasta victorie. Erau, daca vreti iluziile mele, ale acelui timp. Doar sunt produsul epocii sovietice! Pentru prima oara am obtinut un loc in KGB in anul 1952. Iosif Stalin mai era in viata si sanatos, inca nimeni nu se indoia de intelepciunea si maretia sa. Mai tarziu au inceput ciondanelile si dezamagirile.

Dar trebuie sa va spun ca munca in sine a spionului este foarte interesanta. Este vorba de contactele cu oamenii, de largirea viziunii si acordarea ajutorului conducatorilor, inclusiv conducatorilor tarii, cand anume datorita cunostintelor tale poti sa desavarsesti politica externa si interna a tarii tale. In general spionii intotdeauna au jucat un rol esential in efectuarea si formarea directiei politicii externe. Iar acest lucru se reflecta si in politica interna a tarii.

 

Intrebare: Se poate intampla ca acuzatiile pentru cei 11 agenti prezumptivi ai serviciului de informatii rusesc, sa fie fabricate? Poate fi acest lucru un pas politic, indreptat spre subminarea reincarcarii  din relatiile dintre SUA si Rusia ?

 

O.K.: Este un mijloc de interpretare foarte rusesc si sovietic a prpriilor esecuri: In spatele acestui esec se afla forte politice ale Americii, care vor sa faca rau conducatorului actual al Casei Albe, sa submineze Partidul Democrat si prin aceasta sa-i prezinte pe republicani ca o alternativa reala, care niciodata nu va admite o astfel de stare de fapt in tara aceasta idee a fost pronuntata zilele acestea in Rusia.

Pot sa spun doar ca FBI-ul nu apartine nici Partidului Republican, niic celui Democrat. FBI-ul actioneaza in baza legilor SUA, conjunctura politica, in mare, nu este interesanta. Desigur, si in FBI exista dizidenti, care uneori nu accepta directia conducerii. Dar, in mare, aceasta organizatie actioneaza in concordanta cu constitutia si legile tarii, si nu in conformitate cu interesele partidelor politice.

 

Intrebare: Aceasta poveste poate influenta relatiile ruso-americane imbunatatite in ultimul timp?

 

O.K.: Cred ca, nu va fi nici un fel de reactie negativa din partea administratiei SUA si a guvernului rus. Rusia va incerca sa acopere acest caz. Casa Alba de asemenea va incerca sa treaca cazul in zona juridica / chipurile, sa se ocupe tribunalul de aceasta, anchetatorii, noi avem sarcini mult mai importante. Noi, chipurile vrem sa pastram pacea in lumea intreaga, sa nu admitem terorismul international, si in acest sens Rusia si America trebuie sa imbunatateasca parteneriatul si interactiunea.

 

Daca asa ceva s-ar fi intamplat in perioada razboiului rece, s-ar declansa un scandal imens, care, probabil ar duce la aplicarea unor masuri din partea americana extradarea diplomatilor sovietici, reducerea relatiilor economice. Insa razboiul rece in general si in totalitate deja s-a incheiat.

In analele relatiilor dintre Rusia si SUA aceasta poveste va intra ca o pagina interesanta. Insa nu cred ca ea va duce la schimbari esentiale in relatiile dintre Rusia si SUA.

 

Intrebare: Nu trebuie sa uitam ca exista principiul prezumptiei nevinovatiei cu totii sau o parte dintre cei acuzati pot fi achitati...

 

O.K.: Evident, in acest caz pot sa fie surprize. Si in aceasta putem vedea maretia SUA si a organelor sale de drept daca acuzatiile nu se vor confirma, acesti oameni vor fi eliberati, iar cinstea si demnitatea lor vor fi restabilite. Statele Unite se deosebesc prin capacitatea de a recunoaste greselile sale si sa le corecteze.

 

Sursa: Vocea Americii

 
PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Vineri, 04 Iunie 2010 12:57

Europarlamentarul romn Adrian Severin respinge teza c? liberalizarea vizelor este o concesie f?cut? Rusiei n schimbul asigur?rii livr?rilor de resurse de energie

Europa Libera: Domnule Severin mai sunt cateva ore pana la inceperea summitului UE-Rusia.
Care este atmosfera dinaintea inceperii summitului?

Adrian Severin: Cred ca este o atmosfera patrunsa de importanta relatiei dintre cele doua parti si de sentimentul ca trebuiesc cautate fomule eficiente, curajoase, care sa depaseasca ambiguitatile de pana acum, ambiguitati care au mentinut, dupa parerea mea, relatia cu Rusia in faza retorica si in cea a suspiciunilor reciproce. Cred ca sunt cateva evenimente care au schimbat contextul international, iar poate cel mai important este criza economica si financiara globala.

Aceasta criza a demonstrat interdependenta Uniunii Europene si a Rusiei, interdependenta pe care pana acum o percepeam la un nivel mai mult sau mai putin teoretic. Ea a capatat un caracter extrem de concret in acest moment si din acest motiv Rusia isi pune, cred, problema ca trebuie sa faca pasi in intampinarea Uniunii Europene dupa cum Uniunea Europeana isi pune problema ca trebuie sa gaseasca formule mai precise, mai concrete de a fundamenta relatia sa cu Federatia Rusa. Mai cred ca semnificatia unui eveniment mai vechi este potentata de aceasta criza si ma refer la conflictul ruso-georgian. S-a vazut foarte limpede atunci ca exista o vecinantate comuna a Uniunii Europene si a Rusiei, unde daca nu gasim o formula de intelegere vom ajunge la o confruntare din care nimeni nu poate castiga. Iata doua evenimente care pun summitul Uniunea Europeana-Rusia intr-un context cu totul nou si in fata unor provocari cu totul speciale.

Europa Libera: Vorbeati de niste pasi concreti pe care ambele parti intentioneaza sa ii faca poate chiar cu ocazia acestui summit.
Din partea Uniunii Europene pasul concret ar putea fi liberalizarea vizelor pentru cetatenii rusi. Nu o ia, in acest fel, totusi, Uniunea Europeana inaintea propriei politici de vecinatate?

Adrian Severin: Eu cred ca Rusia nu poate fi comparata cu nimeni altcineva din vecinatatea apropiata a Uniunii Europene. Rusia este un actor global, nu este doar un actor regional sau local si cred ca UE ar face bine sa iasa din acest discurs politic corect, potrivit caruia toate tarile sunt tratate in mod egal. Sigur ca toate tarile sunt tratate in mod egal insa ele sunt inegale din multe puncte de vedere. Asa incat acest tratament egal trebuie sa fie adaptat la specificul fiecarei tari ori problema vizelor nu este o problema generala a politicii de vecinatate si una care tine de natura relatiilor pe care noi vrem sa le construim cu Federatia Rusa. Daca aceasta relatie are un caracter strategic atunci, neindoielnic, trebuie sa gasim o cale pentru a facilita contactele interumane.

Aici sunt doua dimensiuni ale problemei: una tehnica, de care nu are rost sa discutam, si una politica, care tine de o serie intreaga de transformari si de decizii politice care trebuie sa aiba loc atat in Federatia Rusa cat si in Uniunea Europeana. UE trebuie astfel sa isi defineasca obiectivele si solutiile politice tinand de integrarea celor care calatoresc sau care se aseaza pe teritoriul Uniunii Europene si care nu sunt cetateni europeni, iar Federatia Rusa trebuie ca impreuna cu UE sa depaseasca anumite asimetrii in ceea ce priveste drepturile sociale, economice, politice, atfel incat din cauza unor asemenea asimetrii sa nu se produca fenomene cum ar fi o mare deplasare de populatie dintr-o parte intr-alta folosindu-se facilitatea vizelor sau mai exact inlaturarea vizelor.

Europa Libera: Domnule Severin, cat de importanta va fi tema energiei la acest summit. Va exista o legatura intre liberalizarea vizelor si Pactul pentru Energie pe care UE si-ar dori ca Rusia sa il semneze?

Adrian Severin: Vedeti, cred ca trebuie sa ne ferim de politizarea tematicii vizelor. Politizarea in sens negativ consta in a lega tot ceea ce inseamna liberalizarea vizelor- libera circulatie, contacte interumane, etc- de altele cu care nu are nici o legatura. Problema energiei este intr-adevar o problema fundamentala. Dar fara legatura cu vizele. Ea trebuie abordata de sine statator. In aceasta problema exista, dupa parerea mea, interese specifice dintr-o parte si din alta, interese care nu se pot rezolva decat impreuna. Din fericire, as spune, pentru ca aceasta motiveaza ambele parti. Da, UE este puternic dependenta de resursele energetice de care dispune Rusia.

In acelasi timp Rusia este dependenta atat de pietele europene cat mai ales de tehnologiile europene. Prin urmare exista o complementaritate: ei au titei, noi avem piata, ei au gaz, noi avem tehnologii. Criza economica a aratat Rusiei ca nu poate ramane o super-putere dependenta de titei si de gaz iar de aici inainte putem sa gasim stric in domeniul securitatii energetice solutii echitabile, echilibrate si asiguratorii pentru ambele parti.


Ultima actualizare în Duminică, 06 Iunie 2010 13:49
 
<< Început < Anterior 601 602 603 604 605 Următor > Sfârşit >>

Pagina 605 din 605

Arhiva de articole

< Aprilie 2018 >
Lu Ma Mi Jo Vi Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30            

Reclama

Donatie PayPal

Puteti dona prin PayPal pentru a ajuta acest site:

Amount: