headerphoto
Analize-Interviuri
PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Sâmbătă, 07 August 2010 21:23

 

George ROCA: Distinse domnul Ovidiu Creang? v? mul?umesc pentru acceptarea acestui interviu. ?tiu c? sunte?i un scriitor ocupat! Scrie?i c?r?i ?i publica?i frecvent n multe reviste ?i ziare virtuale romne?ti. V? rog s? v? prezenta?i pentru a v? cunoa?te mai bine.


 

Ovidiu CREANG?: Stimate domnule George Roca eu trebuie s? v? mul?umesc pentru c? mi-a?i oferit prilejul s? apar n prestigioasa dumneavoastra publica?ie Romanian VIP cunoscut? n prezent pe toate meridianele mapamondului. Cnd pronun?? cineva cuvntul scriitor eu m? uit mprejur s? v?d cui i se adreseaz?, c?ci eu nu sunt dect un inginer, sau mai corect un fost inginer, c?ci dac? m? lua?i la bani m?run?i chiar ?i ingineria mea este din secolul trecut. ?tiu c? la interviuri trebuie s? nu min?i, s? nu te dai mare deci, neavnd ncotro, am s? va spun purul adev?r cu toate c? uneori nu-mi este favorabil.

 
PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Joi, 05 August 2010 12:14

Interviu cu Igor Ca?u, vicepre?edintele Comisiei pentru studierea ?i aprecierea regimului comunist

Dle Ca?u, condamnarea comunismului n Romnia s-a f?cut n baza Raportului Final al Comisiei preziden?iale pentru analiza dictaturii comuniste din Romnia, coordonat de prof. Vladimir Tism?neanu. Iat? c? n Republica Moldova s-a discutat timp de jum?tate de an despre Raportul Comisiei pentru studierea ?i aprecierea regimului comunist din RM ?i spiritele s-au lini?tit. Unde se afl? n prezent studiul comisiei ?i de ce nu este f?cut public?

Este adev?rat, n Romnia, comunismul a fost condamnat n baza raportului Comisiei Tism?neanu, creat? n mai 2006. Comisia din Romnia a lucrat ?ase luni, a?a nct la 16 decembrie 2006 cu doar dou? s?pt?mni nainte de accederea Romniei n UE

pre?edintele B?sescu a prezentat n fa?a parlamentului un rezumat al raportului Comisiei n care comunismul a fost condamnat ca un regim criminal ?i ilegitim. Comisii similare au fost constituite anterior n Estonia, Letonia ?i Lituania. Acestea au servit drept model pentru comisia de la Chi?in?u. n R. Moldova, Comisia pentru studierea comunismului a fost creat? la ini?iativa pre?edintelui interimar Mihai Ghimpu la 14 ianuarie 2010.

Ideea nu era nou?. C?iva intelectuali sau oameni politici din afara PL partid care pretinde pe nedrept a fi pioner n acest sens au cerut formarea unei comisii n baza c?reia s? fie condamnat regimul comunist din fosta RSS Moldoveneasc?. Cnd ne-am ntlnit cu pre?edintele interimar (mijlocul lunii ianuarie), am propus s? se specifice clar c? ini?iativa cre?rii comisiei vine din partea societ??ii civile, ?i nu a unui partid politic. Domnului Mihai Ghimpu nu i-a pl?cut aceast? propunere. Din contra, s-a ar?tat chiar ngrijorat de o asemenea perspectiv?. Problemele care au ap?rut ulterior n ceea ce prive?te percep?ia public? a Comisiei pentru studierea comunismului se trag anume de aici. n acela?i timp, trebuie s? men?ion?m meritul pre?edintelui interimar de a ntinde mna istoricilor ?i de a ini?ia deschiderea pe larg a arhivelor.

 
PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Joi, 05 August 2010 12:12

Reteta relatiilor dintre Chisinau si Bucuresti: Normalitate si Pragmatism     

Repere biografice: Iurie Renita are 52 de ani si este de profesie ziarist si diplomat. A facut parte din prima promotie a studentilor basarabeni la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, facultatea de Relatii Internationale din Bucuresti. A activat in cadrul MAE de la Chisinau din 1992 in diverse functii. In perioada 1996-1999 a fost consilier la ambasada Republicii Moldova in Statele Unite, iar ulterior consilier al ministrului de Externe. Iurie Renita a activat si in misiunea OSCE din Croatia, in perioada 1999-2003, dupa care, la revenirea la MAE, i-a fost interzis ca activeze in diplomatie de catre regimul lui Voronin si a ministrului de externe din acea perioada Andrei Stratan. Pana a fi numit in functia de ambasador al Republicii Moldova la Bucuresti, domnul Renita a fost manager la compania internationala "British American Tobacco" Moldova.

Reporter: Domnule Ambasador, dupa o perioada de inghet si rivalitati intre Chisinau si Bucuresti, care vor fi primele demersuri, activitati in noua Dumneavoastra functie?

Iurie Renita: Activitatea mea in calitate de ambasador, cu un sprijin consolidat din partea echipei de diplomati a Ambasadei noastre (90 la suta din ei fac parte din noua componenta!), va fi una ambitioasa si concreta, evident ghidandu-ne de Programul de activitate a Guvernului la capitolul Politica Externa, relatiile cu Romania. Conform obiectivelor stabilite de noua guvernare de la Chisinau, raporturile cu Romania se inscriu in contextul celor strategice, privilegiate si speciale. Iata si succinta prezentare a lor: valorificarea potentialului existent in relatiile bilaterale moldo-romane, prin revigorarea si institutionalizarea dialogului politic si reanimarea mecanismelor de cooperare comercial-economica si cultural-umanitara; negocierea in spirit modern si incheierea acordurilor care reglementeaza relatiile interstatale, inclusiv in domeniul regimului frontierei, care ar corespunde pe deplin intereselor ambelor state; stabilirea unor mecanisme de consultari in domeniul integrarii europene, valorificand experienta Romaniei in acest domeniu, inclusiv in ceea ce priveste armonizarea legislatiei si implementarea acquis-ului comunitar; semnarea in termene cat mai restranse a Conventiei privind micul trafic la frontiera moldo-roman.

 
PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Sâmbătă, 31 Iulie 2010 19:23

 Omul de afaceri Dinu Patriciu a participat ast?zi la ntlnirea oamenilor de afaceri cu reprezentan?ii delega?iei FMI. Dup? ntlnire a fost prezent la videochatul adevarul.ro, unde a prezentat concluziile ntrunirii. Nu ne-ar fi prins mai bine dect aceste lec?ii plata in septembrie a celor 600 milioane de euro pe care Rompetrol  le datoreaz? statului ?i care sunt prin?i n bugetul pe acest an, ca sum? cert? de ncasat? Sigur c? da, numai c? Patriciu a vndut nestingherit pe vremea amicului T?riceanu, iar Kai Munai Gaz ne face bezele si ne spune senin ca nu are bani dect pentru investi?ii, nu ?i pentru plata datoriei istorice. Mai mult, dac? statul romn ar prelua Rompetrol, n contul datoriei, nu-i bai: kazahii au drept de preem?iune la o nou? vnzare, deci statul nu poate vinde din nou dect dac? ei refuz? oferta

 
Raport ONU: Investitiile straine directe incep sa isi revina PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Vineri, 30 Iulie 2010 11:26


Raportul Mondial al Investitiilor publicat anual de Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD), concluzioneaza ca scaderea fluxului de investitii straine directe la nivel global a inceput sa se stabilizeze, inca dina doua jumatate a lui 2009. In Romania si in regiune este, de asemenea, valabila aceasta tendinta de revenire. Tema raportului din acest an este legata de investitiile verzi, vazute mai ales ca un efort pe care trebuie sa il faca marile corporatii.

Scaderea fluxului de investitii straine directe (ISD) la nivel global a inceput sa se stabilizeze in cea de-a doua jumatate a anului 2009. Acestei perioade i-a urmat o revigorare modesta in prima jumatate a lui 2010, dand nastere unor asteptari moderate, dar optimiste, cu privire la viitorul ISD pe termen scurt.

Pe termen lung se preconizeaza ca fluxurile de ISD vor lua avant. Intrarile globale de capital sunt asteptate sa creasca la peste 1 200 de miliarde USD in 2010, urmand sa atinga 1 300 1 500 miliarde USD in 2011, iar in 2012 sa se indrepte spre un total de 1 600 2 000 miliarde USD. Aceste estimari sunt umbrite de existenta a numeroase riscuri si incertitudini, dintre care cea mai importanta este fragilitatea revigorarii economiei mondiale.

Revenirea actuala a ISD are loc dupa o scadere drastica pe plan mondial a fluxurilor ISD in anul 2009. Dupa un declin de 16% in 2008, intrarile globale de ISD au scazut cu inca 37%, pana la valoarea de 1 114 miliarde USD, in timp ce iesirile au scazut cu aproape 43%, la 1 101 miliarde USD. 

Exista unele schimbari majore in tendintele de ansamblu ale ISD, care au precedat criza mondiala, si care, cel mai probabil, vor lua avant pe termen mediu si lung. In primul rand, ponderea relativa a economiilor in curs de dezvoltare si in proces de tranzitie, atat ca tari de destinatie, cat si ca surse ale ISD globale, este asteptata sa isi continue cresterea. Aceste economii, care au absorbit aproape jumatate din intrarile de ISD in anul 2009, sunt cele care conduc revenirea generala a ISD. In al doilea rand, sunt putine sanse ca scaderea continua a fluxurilor de investitii in sectorul productiv, strans legat de cel al serviciilor si de sectorul primar, sa fie una reversibila. In al treilea rand, in ciuda impactului important asupra ISD, criza nu a incetinit fenomenul in crestere de internationalizare a productiei. 

Investitiile straine directe: in curs de revenire

Toate componentele fluxului de ISD - investitiile de capital, imprumuturile intra-companii si profitul reinvestit - s-au contractat in 2009. Valorile scazute ale fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere, precum si profiturile diminuate ale filialelor straine, au avut un efect puternic  asupra investitiilor de capital si a profitului reinvestit. Cresterea profiturilor companiilor a reprezentat, totusi, in cea de-a doua jumatate a lui 2009, un suport pentru o revenire modesta a valorii profitului reinvestit. ISD au demostrat un dinamism reinnoit in primul trimestru al anului 2010. Fuziunile si achizitiile transfrontaliere - inca diminuate, in valoare de 250 miliarde USD in 2009 - au crescut cu 36%  in primele 5 luni ale lui 2010, in comparatie cu aceeasi perioada a anului precedent. 

Romania

Romania a atras, in 2009, 6,3 miliarde de dolari in investitii straine, mai putin de jumatate fata de anul 2008 si comparabil cu nivelul anilor 2004 si 2005. Romania a avut cea mai buna performanta din regiune dupa Polonia, in care au intrat 11,3 miliarde de dolari anul trecut.

Romania se afla pe locul 47 intr-un clasament al performantei atragerii de investitii straine, in urma Bulgariei, Croatiei si Ucrainei, dar inaintea celorlalte tari din regiune.

In intreaga Uniune Europeana au fost inregistrate investitii straine de 361,9 miliarde de dolari, in scadere accentuata fata de 2007 si 2008. Franta si Marea Britanie au fost cele mai mari beneficiare ale acestor fluxuri.

Sorin Vasilescu de la  Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine spune ca, pentru Romania, in 2010 exista un trend de recuperare, astfel incat la sfarsitul anului spera sa se ajunga la acelasi nivel de investitii straine ca si anul trecut. In acelasi timp, Doina Ciomag, director executiv la Consiliul Investitorilor Straini, spune ca "nivelul de anul trecut al investitiilor straine nu va fi realizat in 2010." Ea argumenteaza ca economia romaneasca nu si-a revenit, urmand, cel mai probabil, sa avem crestere economica negativa la sfarsitul anului.

Vasilescu a spus ca in primele cinci luni ale anului au fost inregistrate investitii straine in Romania in valoare de 1,4 miliarde de euro.

In timp ce Vasilescu spune ca Romania ca destinatie pentru investitii are avantaje competitive fata de regiune, precum forta de munca ieftina, impozitarea scazuta si posibilitatea de a obtine ajutoare de stat, Ciomag spune ca forta de munca nu este chiar ieftina: salariile sunt intr-adevar mici, dar costul platit de angajator, care include si taxele pentru angajati, nu este mic.

Raul Pop, director executiv la Asociatia Recolamp, a spus ca politicile publice din Romania nu se concentreaza pe atragerea de investitori: "Nu percep investitiile ca fiind o prioritate in agenda publica."

Performanta regionala inegala a ISD

Dupa 8 ani cu o tendinta ascendenta, intrarile de ISD catre Sud-Estul Europei si Comunitatea Statelor Independente (CSI) au scazut la 69.9 miliarde de dolari, un declin de 43% fata de anul 2008. Intrarile de ISD din ambele subregiuni au scazut in 2009, desi fluxurile din Sud-Estul Europei au fost mai putin afectate decat cele din CSI.

Nivelul de ISD in cazul industriei bancare din Sud-Estul Europei a cunoscut o continua crestere din primii ani ai inceputului de mileniu, alimentate de restructurari substantiale si de privatizare. Drept rezultat, la sfarsitul anului 2008, 90% din activele bancilor erau detinute de entitati straine. Bancile straine au jucat un rol pozitiv in regiune in timpul crizei financiare globale. Recenta criza economica din Grecia a renascut preocuparile cu privire la faptul ca prezenta masiva a bancilor straine ar putea atrage un risc

general in regiune.

Anatomia scaderii

Scaderea brusca a fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere este cea care a provocat cea mai mare parte a declinului ISD in 2009.

ISD au scazut in toate cele trei sectoare - sectorul primar, sectorul productiv si sectorul serviciilor. Industriile ciclice precum cea a automobilelor si cea chimica nu au fost singurele care au avut de suferit. Acele industrii care pareau initial rezistente in fata crizei, precum industria farmaceutica si cea alimentara, au fost de asemenea lovite in 2009. Doar cateva sectoare au reusit sa atraga in 2009 mai multe ISD decat in 2008 si anume sectorul energetic, cel al distributiei apei si a gazului, precum si cel al echipamentelor electronice, constructiilor si telecomunicatiilor.

Dintre toate, ISD in sectorul productiv au fost cele mai grav afectate, inregistrand o scadere de 77% in domeniul fuziunilor si achizitiilor fata de 2008.

Internationalizarea firmelor continua 

In ciuda impactului sau asupra fluxului de ISD, criza globala nu a stopat procesul in expansiune de internationalizare a productiei. Reducerea vanzarilor si a profiturilor in cazul filialelor straine ale corporatiilor transnationale in 2008 si 2009 a fost mai mica decat contractarea generala a economiei mondiale. Ca urmare, ponderea filialelor straine in PIB-ul global a atins un maxim istoric de 11%. Numarul angajatilor straini ai corporatiilor transnationale a crescut usor in 2009, atingand 80 de milioane de lucratori. Cresterea economiilor in curs de dezvoltare si tranzitie este vizibila in tiparele internationale actuale ale productiei. Aceste economii sunt acum gazda majoritatii fortei de munca a filialelor straine. In plus, acestea au reprezentat, in 2008, 28% din cele 82 000 de corporatii transnationale la nivel global, in crestere cu 2% fata de anul 2006. Acest procent este cu atat mai semnificativ in comparatie cu ponderea de numai 2% pe care acestea o detineau in 1992, fapt care arata cresterea importantei lor ca state si economii. 

Jumatate din intrarile de ISD merg in prezent catre economiile in curs de dezvoltare si in tranzitie

Intrarile de ISD in economiile in curs de dezvoltare si in proces de tranzitie au scazut cu 27%, pana la valoarea de 548 miliarde USD in 2009, dupa 6 ani de crestere neintrerupta. In timp ce ISD in aceste economii au scazut, acest grup pare a fi mult mai rezistent in fata crizei decat tarile dezvoltate (44%). Ponderea lor in importul global de ISD a continuat sa creasca: pentru prima data in istorie, economiile in curs de dezvoltare si in proces de tranzitie absorb in prezent jumatate din importurile globale de ISD.

Magneti pentru investitii

Printre cele mai mari tari de destinatie ale ISD, China a urcat in 2009 pe locul al doilea, dupa Statele Unite. Jumatate din primele 6 destinatii ale ISD sunt in prezent tari in curs de dezvoltare sau cu economii in tranzitie. Peste doua treimi din fuziunile si achizitiile transfrontaliere continua sa implice tari dezvoltate, insa ponderea economiilor in dezvoltare si tranzitie ca gazde ale acestor tranzactii a crescut de la 26% in 2007 la 31%.

Din perspectiva exportatorilor de capital, Hong Kong (China), China si Federatia Rusa, in aceasta ordine, fac parte din top 20 investitori ai lumii.

Economia verde: Corporatiile transnationale (CTN) reprezinta atat o parte a problemei, cat si a solutiei

Corporatiile au de facut o contributie indispensabila in trecerea la o economie cu emisii de carbon reduse deoarece acestea emit o cantitate considerabila in operatiunile lor  internationale vaste, dar si pentru ca sunt primii care pot genera si raspandi tehnologia si finanta investitii pentru a reduce emisiile de GES. Inevitabil, CTN sunt atat parte a problemei cat si a solutiei.

Pentru anii 2010-2015, estimarile indica faptul ca, pentru a reduce emisiile de GES la nivelul necesar pentru a atinge tinta de 2 grade Celsius (dupa cum este precizat in Acordul de la Copenhaga), sunt necesare 440 miliarde de dolari pe an reprezentand investitii globale suplimentare. Pentru anului 2030, estimarile sunt chiar mai mari, ajungand pana la 1200 miliarde de dolari pe an. Toate studiile accentueaza importanta contributiilor financiare ale sectorului privat in a face economiile din intreaga lume mai atente la schimbarile climatice, in special in lumina deficitelor fiscale publice imense existente in toata lumea. Pentru a combate schimbarile climatice, politicile de reducere a carbonului indreptate catre CTN -uri si investitii straine trebuie astfel sa fie incorporate in strategiile nationale economice in dezvoltare. 

Investitiile straine in reducerea emisiilor de carbon sunt importante, iar potentialul lor este imens

Se estimeaza ca ISD in reducerea emisiilor de carbon  au atins deja un nivel important, cu fluxuri de aproximativ 90 miliarde de dolari in anul 2009, si asta doar in trei industrii cheie: (a) generare de electricitate alternativa/regenerabila; (b) reciclare; si (c) fabricarea de produse ce folosesc resursele mediului (precum turbine de vant, panouri solare si biocombustibili). Aceste industrii sunt inima noilor oportunitati de afaceri bazate pe reducerea emisiilor de carbon. In timp, investitiile ce au in vedere reducerea emisiilor de carbon vor patrunde in toate industriile.

 [EurActiv.ro]


 

 

 
<< Început < Anterior 581 582 Următor > Sfârşit >>

Pagina 581 din 582

Arhiva de articole

< Ianuarie 2018 >
Lu Ma Mi Jo Vi Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Reclama

Donatie PayPal

Puteti dona prin PayPal pentru a ajuta acest site:

Amount: