headerphoto
Kelemen Hunor: Romanii trebuie sa accepte ca noi nu vom putea si nici nu vrem sa sarbatorim 2018. Aceasta acceptare ar trebui sa fie parte a intelegerii si respectului reciproc PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Vineri, 04 August 2017 21:30

"Cea mai mare eroare ar fi sa ne cantonam in pozitia ariciului in 2018",  spune presedintele UDMR, Kelemen Hunor, intr-un interviu pentru publicatia clujeana Szabadsag.ro. Seful UDMR spune ca "Romanii trebuie sa accepte ca noi nu vom putea si nici nu vrem sa sarbatorim 2018. Aceasta acceptare ar trebui sa fie parte a intelegerii si respectului reciproc" si vorbeste despre colaborarea cu PSD-ALDE, dar si despre centenarul Marii Unirii.

 

Hunor anunta ca UDMR va lansa in 2018 proiectul O mie de ani in Ardeal, o suta in Romania, prin care sa prezinte contributiile maghiarilor la evoluatia Transilvaniei si a Romaniei.

 

Cele mai importante declaratii ale lui Kelemen Hunor:

 

Au trecut 6 luni de la alegeri, cum evaluati colaborarea cu partidele parlamentare?

Kelemen Hunor: In principiu, am urmarit sa avem un dialog continuu cu un grup parlamentar, dintre partidele politice. Pentru ca nu putem sa avem rezultate cu 7%, desi avem un grup parlamentar mai puternic, decat in ciclul anterior, totusi suntem departe de 50% necesare adoptarii legilor. PSD-ALDE ne-a propus colaborarea, din pacate cele 6 luni scurse ne-au dovedit ca nu avem cu cine sa colaboram pe fond din partea opozitiei. Nu inseamna ca acest lucru va ramane asa dar astazi aceasta este situatia...

 

Desigur, intr-o colaborare intotdeauna exista surse de conflict. O astfel de sursa a aparut imediat la inceputul anului, cu ocazia adoptarii ordonantei 13, deoarece noi ne-am exprimat dezacordul cu procedura urmata. Cu ocazia ultimei crize guvernamentale nu am solicitat nici un element despre care sa nu fi discutat in ultimi ani sau care sa fi contravenit normelor europene sau Constitutiei. Eu cred ca ei au gresit atunci cand nu au adus parlamentarii din Transilvania la discutii si cand au facut pasul in spate in fata campaniei antimaghiare. Dar au fost o serie de subiecte in care am cazut de acord: legea bugetului, a salarizarii unice, a drepturilor pacientului, utilizarea limbii materne in sanatate si legat de legea educatiei. In totalitate pot sa spun ca cele 6 luni au fost acceptabile, au fost bune, ca urmare in sedinta grupurilor parlamentare UDMR de la sfarsitul lunii august, voi propune continuarea acestui parteneriat.

 

Cum se pregateste UDMR pentru centenarul Marii Uniri din 2018?

Kelemen Hunor: La nivelul presedintiei executive s-a constituit un grup de lucru care se ocupa de acest subiect. Proiectam o serie de activitati in anul urmator, an pe care eu il consider important. Este un fapt de notorietate ca evaluarea anului 1918 nu s-a schimbat in ultimii 100 de ani in interiorul celor doua comunitati. Nici maghiarii nu gandesc altfel despre 1918 si despre cei 100 de ani si nici romanii iar aceasta realitate nu se va prea schimba in lunile urmatoare, pana in 2018. Sunt multe cauze care au condus la aceste evolutii, nu doresc acum sa analizez aceste aspecte, aceasta sarcina revine istoricilor si cercetatorilor stiintelor sociale.

 

Sunt sigur ca daca statul roman in ultimii 100 de ani nu ar fi incercat in mod permanent si deschis sa asimileze minoritatile si sa lichideze orice ce nu este roman, atunci generatia de astazi s-ar pozitiona altfel fata de acest subiect. Dar pentru ca intre cele doua razboaie mondiale si sub regimul Ceausescu aceasta intentie a fost una neechivoca, iar dupa 1989 deseori s-a putut sesiza acest scop neexprimat expres, este evident ca se regenereaza fricile: romanilor este frica ca noi vrem sa rupem Ardealul, iar maghiarii se tem ca romanii vor sa ne ia identitatea etnica. Evident ca aceste frici se ancoreaza in trecut si in viitor si nu vad posibilitatile prin care am putea sa schimbam ceva in mod fundamental.

 

Cea mai mare eroare ar fi daca in anul 2018 am adopta pozitia ariciului si ne-ar fi frica in toata aceasta perioada, ne-am plange si am sta crispati. Trebuie sa evitam cumva aceasta stare, pentru ca din frica si din plansete nu putem sa construim, trebuie sa adoptam discursul cinstit si sincer. Trebuie sa spunem ce gandim si ce asteptam de la statul roman dupa 100 de ani, dar in acelasi timp trebuie sa ne punem si in pielea celuilalt pana la un anumit nivel. Constat ca in evaluarea diferitelor generatii exista diferente majore. Generatia care a aparut in ultimii 100 de ani dispune doar de cunoastere indirecta asupra faptelor care au avut loc inainte de 1918. Sunt putini si cei care isi aduc aminte de 1940-44, nu au amintiri directe, si ei stiu ce s-a intamplat atunci de la parinti. De aceea consideram ca trebuie sa organizam conferinte stiintifice in care acesti 100 de ani sa fie analizati, diseminati, dezbatuti de istorici si specialisti, sa intelegem, sa reanalizam si reformulam tot ce s-a intamplat, ceea ce poate desigur fi reformulat in astfel de ocazii.

 

In acealasi timp pregatim publicatii prin care aratam cu ce am contribuit noi, ce am facut, cu ce am contribuit in ultimii 100 de ani in evolutia Ardealului, a Romaniei – in toate domeniile suntem creatori de valori pe care dorim sa le prezentam. Titlul acestui set de publicatii este O mie de ani in Ardeal, o suta in Romania. In directia tinerilor romani incercam o campanie mai aplicata in domeniul on-line, dar nu numai. Incercam sa explicam cine suntem noi, maghiarii din secolul 21 si ce dorim. Pentru ca exista foarte multe prejudecati despre noi in societatea romana create de abordari istorice.

 

Romanii trebuie sa accepte ca noi nu vom putea si nici nu vrem sa sarbatorim 2018. Aceasta acceptare ar trebui sa fie parte a intelegerii si respectului reciproc.

 

Periodic ma tem ca din cauza faptului ca in Romania nu prea avem ce rezultate sa prezentam in anul centenarului, acest an va fi trecut cu un nationalism de prost gust, directie in care a avut o tentativa deja rectorul Universitatii Babes Bolyai (UBB). Nu vor putea sa spuna ca am construit 1800 de km de autostrada, am legat dupa 100 de ani regiunile istorice prin infrastructura. Nu putem sa raportam ca daca ne urcam astazi in tren in Bucuresti, vom ajunge la Blaj mai repede decat acum 100 de ani. Vor putea sa spuna ca dureaza mai mult calatoria cu o ora si jumatate de la Blaj la Bucuresti decat acum 100 de ani. Deci, din acest punct de vedere pentru mine este o mare intrebare ce poate sa prezinta statul roman , in afara faptului ca exista si dupa 100 de ani. In astfel de situatii exista tendinta sa sarbatoreasc cu tot felul de retorici nationaliste cei 100 de ani".

Sursa: hotnews

 

Add comment

Comentariile fiecarui articol sunt verificate de un moderator. Nu folositi cuvinte obscene, rasiste, antisemite, care insulta o categorie sociala, etnica, rasiala, politica etc.


Security code
Refresh

Arhiva de articole

< August 2017 >
Lu Ma Mi Jo Vi Du
  1 2 3 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      

Reclama

Donatie PayPal

Puteti dona prin PayPal pentru a ajuta acest site:

Amount: