headerphoto
Eastern Political and Economical News
In Polonia a inceput campania electorala PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Sâmbătă, 05 Iunie 2010 16:40

Primul tur al alegerilor prezidentiale din acest an va avea lo in data de 20 iuniem, iar al doilea in data de 4 iulie.

Ziua de 19 iunie va fi declarata ziua linistii, iar in 20 iunie se vor desfasura alegerile prezidentiale.

Campania electorala va dura pana in data de 18 iunie, orele 24,00.

 

 
Naftogaz i-a platit Gazpromului 730 de milioane de dolari pentru livrarile de gaz din luna mai. PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Sâmbătă, 05 Iunie 2010 16:38

Naftogazul ucrainean a transferat in conturile Gazpromului mai mult de 730 de dolari pentru gazul livrat in luna mai.

Conform conditiilor acordului auxiliar al contractului de baza, incheiat intre Naftogaz si Gazprom in datat de 21 aprilie 2010, pretul gazului natural importat s-a fixat luandu-se in calcul reducerile de 100 de doalri pentru 1000 de metri cubi.

Gazprom a confirmat intrarea banilor in conturile sale. Presedintele Conducerii Gazprom Valeri Golubev a mentionat ca pretul gazului pentru Ucraina in a doua jumatate a anului 2010 va constitui 236 de dolari pentru 1000 de metri cubi, luandu-se in calcul reducerea mentionata.

 

 
Ucraina a redus extragerea carbunilor cu 2,6% PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Sâmbătă, 05 Iunie 2010 16:37

 

In lunile ianuarie-mai extragerea carbunelui in Ucraina a constituit 30,856 milioane tone, dihn care 10 milioane tone reprezinta cocsuri, iar 19,857 milioane tone este carbune energetic.

Extragerea cocsului s-a redus cu 11,7% (cu 474,5 mii de tone) pana la 3 milioane 592,1 mii de tone, iar cea a carbunelui energetic cu 3%.

 
Rosnefti a semnat un acord de concesiune in domeniul gazului in Emiratele Arabe Unite PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Sâmbătă, 05 Iunie 2010 16:32

Acordul a fost semnat astazi intre Rosnefti si compania Crescent Petroleum din EAU. Este primul proiect comun al celor doua companii. Acesta prevede extragere in comun a gazului la Sharjah. Acordul prevede concesionarea rezervelor de gaz din emiratul Shardja catre Rosnefti si Crescent Petroleum. La semnarea acordului au participat reprezentantii conducerii ambelor companii. Imediat dupa semnare va incepe primul foraj.

Emiratul Sharjah se confrunta cu mari probleme in domeniul aprovizionarii cu energie electrice din lipsa gazului necesar producerii energiei electrice.

Compania nationala Rosnefti si Crescent Petroleum au semnat la Moscova in data de 19 mai un acord de parteneriat strategic in sectorul energetic, care prevede exploatarea zacamintelor in Orientul Apropiat si Africa de Nord.

Crescent Petroleum este cea mai veche companiei particulara in domeniul prelucrarii  petrolului si gazului in Orientul Apropiat. Mai bine de 40 de ani compania lucreaza in calitate de operator international in Egipt, Pakistan, Yemen, Canada, Yugoslavia, Tunis, Argentina, Irak si EAU. Statul major al companiei se afla in emiratul Sharjah din EAU.

Crescent Petroleum este cel mai mare actionar al companiei Dana Gaz prima si cea mai mare companie privata regionala de gaz din Orientul Apropiat.

Compania de stat Rosnefti ocupa primul loc in Rusia ca nivel de extractie a petrolului. Principalul actionar al Rosnefti este compania de stat Rosneftegaz, careia ii apartin 75,16% din actiuni. Alte 9,44% din actiuni sunt detinute de PN-Razvitie, controlata de Rosnefti. De asemenea, in prezent Rosnefti mai are in jur de 138 de mii de actionari persoane fizice.

In anul 2010 compania planifica sa creasca extragerea petrolului si a condensatului de gaz cu 4,4% - pana la 117,6 milioane de tone. In anul 2009 extragerea petrolului a crescut cu 2,3% - cu 112,6 milioane de tone. Venitul net al Rosnefti conform US GAAP la finele anului 2009 a scazut cu 35,9% in comparatie cu anul 2008 cu 6,514 miliarde de dolari, iar in perioada cumprinsa intre lunile ianuarie si martie 2010 a crescut cu 18% in comparatie cu anul precedent pana la 2,431 miliarde de dolari.

 
PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Vineri, 04 Iunie 2010 12:57

Europarlamentarul romn Adrian Severin respinge teza c? liberalizarea vizelor este o concesie f?cut? Rusiei n schimbul asigur?rii livr?rilor de resurse de energie

Europa Libera: Domnule Severin mai sunt cateva ore pana la inceperea summitului UE-Rusia.
Care este atmosfera dinaintea inceperii summitului?

Adrian Severin: Cred ca este o atmosfera patrunsa de importanta relatiei dintre cele doua parti si de sentimentul ca trebuiesc cautate fomule eficiente, curajoase, care sa depaseasca ambiguitatile de pana acum, ambiguitati care au mentinut, dupa parerea mea, relatia cu Rusia in faza retorica si in cea a suspiciunilor reciproce. Cred ca sunt cateva evenimente care au schimbat contextul international, iar poate cel mai important este criza economica si financiara globala.

Aceasta criza a demonstrat interdependenta Uniunii Europene si a Rusiei, interdependenta pe care pana acum o percepeam la un nivel mai mult sau mai putin teoretic. Ea a capatat un caracter extrem de concret in acest moment si din acest motiv Rusia isi pune, cred, problema ca trebuie sa faca pasi in intampinarea Uniunii Europene dupa cum Uniunea Europeana isi pune problema ca trebuie sa gaseasca formule mai precise, mai concrete de a fundamenta relatia sa cu Federatia Rusa. Mai cred ca semnificatia unui eveniment mai vechi este potentata de aceasta criza si ma refer la conflictul ruso-georgian. S-a vazut foarte limpede atunci ca exista o vecinantate comuna a Uniunii Europene si a Rusiei, unde daca nu gasim o formula de intelegere vom ajunge la o confruntare din care nimeni nu poate castiga. Iata doua evenimente care pun summitul Uniunea Europeana-Rusia intr-un context cu totul nou si in fata unor provocari cu totul speciale.

Europa Libera: Vorbeati de niste pasi concreti pe care ambele parti intentioneaza sa ii faca poate chiar cu ocazia acestui summit.
Din partea Uniunii Europene pasul concret ar putea fi liberalizarea vizelor pentru cetatenii rusi. Nu o ia, in acest fel, totusi, Uniunea Europeana inaintea propriei politici de vecinatate?

Adrian Severin: Eu cred ca Rusia nu poate fi comparata cu nimeni altcineva din vecinatatea apropiata a Uniunii Europene. Rusia este un actor global, nu este doar un actor regional sau local si cred ca UE ar face bine sa iasa din acest discurs politic corect, potrivit caruia toate tarile sunt tratate in mod egal. Sigur ca toate tarile sunt tratate in mod egal insa ele sunt inegale din multe puncte de vedere. Asa incat acest tratament egal trebuie sa fie adaptat la specificul fiecarei tari ori problema vizelor nu este o problema generala a politicii de vecinatate si una care tine de natura relatiilor pe care noi vrem sa le construim cu Federatia Rusa. Daca aceasta relatie are un caracter strategic atunci, neindoielnic, trebuie sa gasim o cale pentru a facilita contactele interumane.

Aici sunt doua dimensiuni ale problemei: una tehnica, de care nu are rost sa discutam, si una politica, care tine de o serie intreaga de transformari si de decizii politice care trebuie sa aiba loc atat in Federatia Rusa cat si in Uniunea Europeana. UE trebuie astfel sa isi defineasca obiectivele si solutiile politice tinand de integrarea celor care calatoresc sau care se aseaza pe teritoriul Uniunii Europene si care nu sunt cetateni europeni, iar Federatia Rusa trebuie ca impreuna cu UE sa depaseasca anumite asimetrii in ceea ce priveste drepturile sociale, economice, politice, atfel incat din cauza unor asemenea asimetrii sa nu se produca fenomene cum ar fi o mare deplasare de populatie dintr-o parte intr-alta folosindu-se facilitatea vizelor sau mai exact inlaturarea vizelor.

Europa Libera: Domnule Severin, cat de importanta va fi tema energiei la acest summit. Va exista o legatura intre liberalizarea vizelor si Pactul pentru Energie pe care UE si-ar dori ca Rusia sa il semneze?

Adrian Severin: Vedeti, cred ca trebuie sa ne ferim de politizarea tematicii vizelor. Politizarea in sens negativ consta in a lega tot ceea ce inseamna liberalizarea vizelor- libera circulatie, contacte interumane, etc- de altele cu care nu are nici o legatura. Problema energiei este intr-adevar o problema fundamentala. Dar fara legatura cu vizele. Ea trebuie abordata de sine statator. In aceasta problema exista, dupa parerea mea, interese specifice dintr-o parte si din alta, interese care nu se pot rezolva decat impreuna. Din fericire, as spune, pentru ca aceasta motiveaza ambele parti. Da, UE este puternic dependenta de resursele energetice de care dispune Rusia.

In acelasi timp Rusia este dependenta atat de pietele europene cat mai ales de tehnologiile europene. Prin urmare exista o complementaritate: ei au titei, noi avem piata, ei au gaz, noi avem tehnologii. Criza economica a aratat Rusiei ca nu poate ramane o super-putere dependenta de titei si de gaz iar de aici inainte putem sa gasim stric in domeniul securitatii energetice solutii echitabile, echilibrate si asiguratorii pentru ambele parti.


Ultima actualizare în Duminică, 06 Iunie 2010 13:49
 
Inchisorile secrete din Romania in fata ONU PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Vineri, 04 Iunie 2010 12:56

Autorii unui studiu global privind detentiile secrete din cadrul razboiului american impotriva terorismului, prezentat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, cer o ancheta independenta si transparenta privind centrele folosite, inclusiv in Romania, relateaza Voice of America.

Raportul arata ca detentia secreta nu este o tehnica noua. Autorii subliniaza ca aceasta practica nu a inceput dupa atentatele din 11 septembrie 2001, ci a fost folosita pe scara larga in America Latina in anii '70, potrivit NewsIn.

Anchetatorul special al ONU pentru tortura, Manfred Nowack, a afirmat ca tari din intreaga lume tin oameni in centre secrete de detentie pentru diferite motive, in special pentru a lupta impotriva terorismului.

"Cred ca 11 septembrie este important si ca, dupa 11 septembrie, sub conducerea Statelor Unite, si tari
democratice s-au implicat in astfel de practici care, pana atunci, apareau mai ales in dictaturi militare si alte dictaturi", a spus Nowack.

"As spune ca, dupa ce presedintele Obama a preluat conducerea (SUA - n.red.), Statele Unite si-au schimbat fundamental politica", a adaugat el.

Anchetatorul special al ONU pe probleme de contraterorism, Martin Scheinin, a declarat ca programul CIA de detentie secreta a fost intrerupt. Dar a afirmat ca exista inca tipare ale detentiei secrete in zonele de conflict. El a precizat ca oameni sunt detinuti acolo temporar sau pentru perioade mai lungi de timp, fara acces la Crucea Rosie.

Studiul noteaza ca mii de persoane au fost tinute in inchisori secrete, construite special pe teritoriu strain, unde ar fi fost folosita tortura. Raportul enumera Romania, Thailanda, Polonia si Lituania printre tarile unde CIA a avut astfel de centre.

Anchetatorii au apreciat ca raportul a fost primit mai bine decat se asteptat de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, tinand cont de natura sa controversata. Ei au precizat ca delegatii l-au tratat cu seriozitate si au pus intrebari importante.

Insa unele tari precum Egiptul, Siria, Algeria si Rusia s-au opus continutul sau. Statele Unite au sustinut documentul, cu unele rezerve.

Pe langa ancheta independenta, raportul cere compensatii pentru victime si ca responsabilii sa fie trasi la raspundere.

9AM

 

 
Aviz de mediu pentru Gold Corporation PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Vineri, 04 Iunie 2010 12:54

Ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, a declarat ca Justitia a avut dreptate in cazul Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), iar ministerul va acorda avizul intermediar pentru cele doua baraje, transmite Agerpres (4 iunie).

Inalta Curte de Casatie si Justitie a obligat Ministerul Mediului si Padurilor sa acorde Companiei romano-canadiene Rosia Montana Gold Corporation autorizatia de mediu, necesara inceperii investitiei.

Autorizatia de mediu eliberata initial a fost retrasa in urma cu trei ani, instanta considerand nelegala anularea documentului. ICCJ a obligat Ministerul Mediului sa elibereze autorizatia de mediu pentru construirea digului decantorului si a iazului de depozitare a namolului cianurat.

 
FMI are nevoie de finantare suplimentara dupa participarea la ajutorul destinat Greciei PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Vineri, 04 Iunie 2010 12:53

FMI are nevoie de finan?are suplimentar? dup? participarea la pachetul de ajutor extern destinat Greciei ?i ar trebui s? m?reasc? semnificativ volumul de drepturi speciale de tragere, a declarat vineri ?eful Comitetului Monetar ?i Financiar Interna?ional (IMFC) din cadrul Fondului.

FMI are nevoie de finan?are suplimentar? dup? participarea la pachetul de ajutor extern destinat Greciei ?i ar trebui s? m?reasc? semnificativ volumul de drepturi speciale de tragere, a declarat vineri ?eful Comitetului Monetar ?i Financiar Interna?ional (IMFC) din cadrul Fondului.

 

FMI are nevoie de finan?are suplimentar? dup? participarea la ajutorul destinat Greciei (Imagine: Thomas Dan/Mediafax Foto)

Youssef Boutros-Ghali, ministrul egiptean al Finan?elor ?i totodat? primul reprezentant al unui stat cu economie emergent? care ocup? func?ia de lider al IMFC, a declarat c? problemele Greciei nu s-au ncheiat nc? ?i c? exist? ndoieli privind capacitatea acestui stat de a implementa reformele cerute de Fondul Monetar Interna?ional ?i de Uniunea European? n schimbul pachetului de ajutor extern de 110 miliarde euro.

"Nu s-au terminat problemele. M?surile care le-au fost cerute sunt destul de dure. Exist? n unele zone dubii dac? vor reu?i s? continue s? implementeze astfel de m?suri", a afirmat oficialul FMI.

Totodat?, el a ar?tat c? Fondul ar trebui s? strng? bani de la statele membre prin emisiuni de drepturi speciale de tragere (DST), unitatea monetar? utilizat? de FMI, ?i nu prin mprumuturi.

"Dac? vor ncepe s? includem fonduri puse la dispozi?ia Europei, atunci FMI nu are resursele adecvate. Trebuie s? m?rim foarte semnificativ volumul de DST-uri. Dar trebuie totodat? s? transfer?m structura resurselor de la mprumuturi n mare parte la DST-uri n cea mai mare m?sur?", a continuat oficialul, ad?ugnd c? membrii FMI au purtat deja discu?ii privind dublarea aloc?rii de DST-uri.

FMI ?i-a majorat anul trecut rezervele de DST-uri de aproape zece ori, la 204 miliarde DST-uri (313 miliarde de dolari), prin dou? aloc?ri, primele n 30 de ani. China a sugerat c? statele cu economii emergente ar trebui s? cumpere mai multe DST-uri n schimbul cre?terii puterii de vot n cadrul FMI.

Mini?trii Finan?elor ?i ?efii b?ncilor centrale din statele G20 se vor reuni n acest weekend la Busan, n Coreea de Sud, unde vor purta discu?ii preg?titoare pentru summit-urile G20 din Toronto, din 26-27 iunie, ?i din Seul, din noiembrie.

Boutros-Ghali a afirmat c? lucreaz? pentru cre?terea drepturilor de vot ale ??rilor emergente n cadrul FMI, dar c? este improbabil s? se ajung? la un acord pn? la summit-ul de la Seul, termen limit? informal stabilit de liderii lumii.

DST-urile sunt compuse din co?uri de dolari, euro, yeni ?i lire sterline, iar ?efil IMFC a ar?tat c? este nevoie de diversificare pe termen lung.

Brazilia a sugerat anterior ca aceste co?uri s? includ? realul ?i yuanul chinezesc.

MEDIAFAX

 
Ungaria are sanse mici de a evita soarta Greciei PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Vineri, 04 Iunie 2010 12:48


Economia Ungariei este ntr-o situa?ie mai grav? dect se a?tepta noul guvern, format de partidul Fidesz, iar ?ara are "?anse foarte mici" de a evita soarta Greciei, a afirmat vicepre?edintele forma?iunii politice, Lajos Ksa, citat de cotidianul local Portfolio.

 n aceast? situa?ie, guvernul va fi nevoit s? preg?teasc? un plan de m?suri pe termen scurt, de pn? la doi ani, a afirmat ntr-o conferin?? Ksa, care ocup? ?i func?ia de primar al ora?ului Debrecen.

Partidul de centru-dreapta Fidesz a c?tigat alegerile parlamentare din Ungaria, ob?innd o majoritate de dou? treimi n legislativ ?i puterea de a amenda orice lege. Ungaria a fost condus? n preceden?ii opt ani de Partidul Socialist.

Fidesz a repetat n ultimele luni c? bugetul pentru 2010 este construit pe fundamente false, iar deficitul bugetar de 3,8% stabilit cu Fondul Monetar Interna?ional ?i Uniunea European? nu este realist.

"Se pare c? scopul nostru actual este s? nu intr?m n incapacitate de plat?; exist? o ?ans? mic? de a evita soarta Greciei, deoarece situa?ia este mult mai grav? dect credeam", a spus Ksa n timpul unei conferin?e pe tema dezvolt?rii sectorului ntreprinderilor mici ?i mijlocii organizate de cotidianul Napi Gazdasg.

Exist? un anumit sector administrativ n care nu exist? fonduri pentru plata salariilor n luna iunie, a ad?ugat el.

Fidesz va avea toate informa?iile necesare pentru a lua o decizie la finalul s?pt?mnii sau la nceputul s?pt?mnii urm?toare, a spus oficialul.

"Acum c? se scufund? corabia trebuie s? lu?m m?suri imediate cu orice pre?. Nu putem implementa m?suri anticriz? generale, politicile economice trebuie s? se bazeze pe fundamente n ntregime noi", consider? el.

n viziunea vicepre?edintelui Fidesz, situa?ia de urgen?? ar putea for?a guvernul "s? suspende provizoriu anumite prevederi economice constitu?ionale".

n primul rnd guvernul trebuie s? preg?teasc? un program economic pentru maxim doi ani, care ar putea fi urmat de unul pe termen lung.

"ntreaga politic? economic? trebuie reevaluat?: sistemul trebuie revizuit pn? la baz?, inclusiv achizi?iile publice ?i structura autorit??ilor locale", a spus Ksa.

Ungaria a mers mpotriva "cursului normal", a afirmat el, ad?ugnd c? au avut succes n administrarea crizei acele state care au respins cerin?ele B?ncii Mondiale ?i Fondului Monetar Interna?ional.

"Exemplul Greciei ne arat? c? ungaria nu va fi l?sat? s? se pr?bu?easc?, a?a c? nota de plat? a acestor m?suri va fi sus?inut? de Europa. Acestea sunt timpuri diferite", a concluzionat el.

Fidesz se a?teapt? ca deficitul bugetar al Ungariei s? ajung? la 5-6% n acest an, fa?? de ?inta oficial? de 3,8%, din cauza cheltuielilor ascunse ale guvernului socialist. n 2009, deficitul bugetar a fost de 4% din PIB.

Comisia European? estimeaz? c? datoria public? a Ungariei va ajunge la 79% din PIB n 2010, fiind cel mai ndatorat stat membru al Uniunii din estul Europei.

Sursa : MEDIAFAX

Ultima actualizare în Vineri, 04 Iunie 2010 13:00
 
<< Început < Anterior 2141 2142 2143 2144 2145 2146 2147 2148 2149 2150 Următor > Sfârşit >>

Pagina 2150 din 2177

Login



Arhiva de articole

< Februarie 2018 >
Lu Ma Mi Jo Vi Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24
26 27 28        

Reclama

Donatie PayPal

Puteti dona prin PayPal pentru a ajuta acest site:

Amount: