headerphoto
Eastern Political and Economical News
Reabilitarea sau reformarea proiectului CSI? PDF Imprimare Email
Sâmbătă, 17 Iulie 2010 14:21

altIndiscutabil, Moscova mizeaz? n continuare pe solu?ia CSI. Proiectul CSI a r?mas prioritar n dezbaterile exper?ilor ?i politicienilor ru?i. Ac?iunile ruse?ti n fostul spa?iu postsovietic explic? limpede c? Rusia va mar?a pe acelea?i formule consacrate de descurajare a vectorului eurooccidental n statele din CSI.

Indubitabil, proiectul rusesc al CSI-ului intr? ntr-un rebranding simbolic ?i se afl? pe agenda zilei la Mosocova. Iar la Mosocva se discut? o eventual? relansare a CSI-ului din perspectiva adopt?rii Constitu?iei comunit??ii. Proiectul CSI este n aten?ia parlamentarilor ru?i care consider? c? mecanismul acestui organism a devenit ineficient ?i necesit? s? intre ntr-o reform?. Faptul c? la Mosocva s-a decis amnarea dezbaterilor n privin?a adopt?rii unei Constitu?ii comune a organiza?iei ?i principala preocupare n edificarea spa?iului comun s? aib? loc prin consolidarea integr?rii economice, relev? clar c? Moscova se ghideaz? de modelul integra?ionist al UE.

Dezbaterea deputa?ilor ru?i au loc dup? ce pre?edintele Comisiei Consiliului Federa?iei pentru afacerile CSI Andrei Molceanov a lansat ini?iativa de relansare a proceselor integra?ioniste din interiorul Comunit??ii.

"CSI dispune de rezerve de dezvoltare, care permit relansarea proceselor integra?ioniste, n primul rnd n sfera economic? ?i tehnico-?tiin?ific?, a declarat Molceanov. n opinia deputatului rus, CSI ar urma s? constituie o alt? for?? avnd n vedere sporirea influen?ei Uniunii Europene ?i a Chinei. El este convins c? o transformare a CSI-ului este posibil?. Citndu-l pe premierul Vladimir Putin care, la un moment dat, a afirmat c? CSI-ul a ap?rut ca o form? de divor? civilizata fostelor republici sovietice, Molceanov este convins c? s-a ratat un timp pre?ios de transformare ntr-un mecanism eficient de cooperare interna?ional?. ?i este con?tient de faptul c? nu s-a reu?it s? fie evitate conflictele locale, iar n sfera economic? au predominat tendin?ele centrifuge.

Exprimnd solu?ia Kremlinului n privin?a relans?rii proiectului CSI ntr-o alt? form?, deputa?ii ru?i cnsider? c? structura diferen?iat? a economiilor na?ionale a statele din CSI n mai multe raporturi este intercomplementar?.

Moscova consider? c? nc? nu sunt dep??ite interac?iunile transfrontaliere n sfera cooper?rii diverselor produse. ?ase state care sunt membre ale EvrAzEs, utilizeaz? atuurile zonei de comer? liber, a fost lansat, n cadrul a trei state, mecanismul Uniunii vamale, care este v?zut ca o treapt? important? n calea edific?rii spa?iului economic unic.
La Moscova politica R?zboiului Rece nu s-a ncheiat

Ca s? ne d?m seama c? Rusia nu a renun?at la fantasmele de creionare a unei lumi bipolare ?i a ncremenirii n proiectul sferelor de influen?? nu trebuie dect s? atragem aten?ie asupra politicii sale de ap?rare. Astfel c? Rusia a decis s? reac?ioneze la sistemul Scutului Antiaerian occidental pin edificarea unui sistem regional propriu de ap?rare antiaerian? a CSI-ului.

n cadrul sistemului unificat de Ap?rare AntiAerian? a CSI-ului, ni se spune, c?, deja se creaz? structuri regionale analogice, iar acestea au loc n regiunile de securitate colective est-europene, caucaziene ?i central-asiatice.

Reprezentantul oficial al For?elor Militare Aeriene Vladimir Drik declara c?: "n prezent se desf??oar? o munc? activ? de edificare a unui sistem regional de ap?rare antiaerian? a Belorusiei ?i Rusiei n regiunea de securitate colectiv? est-european?. Deja a demarat activitatea de creare a sistemelor corespunz?toare n regiunile de securitate colectiv? caucazian? ?i central-asiatic?".
Potrivit responsabililor de proiect, sistemul unificat de ap?rare antiaerian? al CSI-ului va executa misiuni de prevenire, dar ?i de ripost? n cazul unui eventual atac care ar proveni de la un probabil inamic".
Ace?tia consider? c? practica de cooperare n sfera ap?rare antiaerian? au ar?tat oportunitatea de dezvoltare pe baz? regional? a unui sistem unificat de ap?rare antiaerian? a statelor membre ale CSI ".

Limba rus? ?i axul civiliza?ional rusesc

Limba rus? constituie un instrument preferen?ial n baza c?ruia Rusia ?i poate edifica rela?iile economici cu ??rile din str?in?tatea apropiat?. Primul adjunct al pre?edintelui comisiei Consiliului Federa?iei pentru politic? economic?, antreprenoriat ?i propriet??i, a reprezentantului administra?iei regiunii Saratov n Consiliul Federa?iei Vladimir Gusev a desemnat propunerea senatorului rus Andrei Molceanov ca fiind interesant? ?i patriotic? n ceea ce prive?te aranjarea coper?rii economice n dependen?? de rela?ia ??rilor din proxima str?in?tate fa?? de limb? rus?. Pentru c? Vladimir Gusev a conchis cu un gust amar: limba rus? n spa?iul postsovietic ast?zi nu se coteaz? absolut deloc.

"Cu toate c? ntr-un anumit? perioad? poporul rus ?i limba rus? constituiau un centru, care concentra alte popoare", men?ioneaz? cu mult? nostalgie politicianul.

Criza din Europa afecteaz? dezvoltarea n CSI

Schimbare economic? negativ? sever?, produs? n ultimii ani, datorit? impactului crizei interna?ionale, probeaz? gradul ridicat de surprize ?i de incertitudine care afecteaz? mediul na?ional ?i pe cel interna?ional. Statele, organiza?iile ?i comunt??ile interna?ionale sunt supuse unor teste de autoprotec?ie economic? ?i de planificare n perspectiv? a vie?ii social-economice ?i social-politice. n mediul interna?ional sunt vehiculate mai multe solu?ii ?i proiecte de dep??ire a crizei economice, dar n prezent nu exist? o unic? solu?ie valabil? ?i definitiv? pentru aceasta, datorit? complexit??ii ?i spectrului foarte larg de manifestare a acestui fenomen. Pentru c? trebuie s? recunoa?tem c? avem de afacere cu efectele unei crize ce apar?ine factorului globalizator, iar globalizarea este un fenomen complex ?i multidimensional, care influen?eaz?, ntr-un sens sau altul, ntreaga activitate uman?. Pentru c?, globalizarea nseamn? simultan un fenomen capabil s? aduc? fericirea ?i bun?starea pentru toat? lumea sau pentru o parte a acesteia, dar este ?i un proces d?un?tor comunit??ilor umane, prin efectele negative pe care le genereaz?, mai ales n plan socio-economic. Nu ntmpl?tor, efectele negative ale impactului crizei din SUA ?i UE sunt ntr-o coresponden?? direct? ?i cu spa?iul CSI ?i Rusia, astfel nct exper?ii ru?i evalueaz? consecin?ele crizei prin prisma unei provoc?ri non-controlate care poate afecta proeictele de edificare a unui spa?iu comun postsovietic. Adjunctul directorului Instititutului Centru de dezvoltare Valerii Mironov, comentnd tendin?ele actuale economice din statele CSI, la 15 iulie, n cadrul conferin?ei de pres? dedicate Uniunii Vamale, exprim? urm?toarea opinie: dac? este s? observ?m tempourile cre?terii de PIB n primul semestru a acestui an, excluznd activitatea sezonier? n principalele state, atunci se eviden?iaz? faptul c?, dup? o restabilire activ? n semestru trei ?i patru al anului 2009, n primul semestru din anul 2010 tempourile de restabilire economic? brusc s-au minimalizat"(...) Ceea ce nseamn? c? restabilirea a fost generat?, mai nti de toate, de factorii externi: a m?surile active de anticriz? pe pia?a mondial?, a cre?terii pre?urilor la produse, acolo unde s-au dus banii anticriz? n virtutea faptului c? ei nu s-au orientat spre creditare n statele occidentale ?i n ??rile afectate de criz?. De asemenea, un factor extern l constituie ?i acumularea de rezerve pentru produsele comerciale pe care le-a realizat biroul de rezerve a Chinei, m?sur? executat? pe funadul pr?bu?irii pre?urilor la resursele brute. Pentru c? aceste condi?ii externe nu sunt favorabile pentru noi ?i ??rile din CSI, dependente de export, cre?terea ecnomic? ncetine?te s? fie restabilit?.

Exper?ii ru?i consider? c? prognozele pentru viitor sunt sumbre, datorit? faptului c? au ap?rut noi probleme, n ceea ce prive?te condi?iile de cre?tere economic? pe termen mediu. Ei afirm? c?: "n primul rnd, este vorba despre o criz? care are loc pe termen lung n ??rile Europei, mai precis n ??rile UE-5, dup? cum sunt desemnate acestea n rapoartele interna?ionale, dar ?i n Marea Britanie sau SUA. Aici exist? un pericol anumit pentru economiile ??rilor CSI. Noi am analizat aceast? amenin?are, dar ?i structura comer?ului extern al ??rilor din CSI, ?i am n?eles c?, dac? amenin?area chiar exist?, ea poate fi controlat?

Economi?tii ru?i consider? c? ??rile europene nu ?i vor devaloriza mult timp valuta proprie, cum au f?cut alte state care au valut? liberal?, ?i nu pot s? submineze pia?a intern? a ??rilor din CSI. Din acest considerent, exper?ii ru?i consider? c? amenin?area poate fi controlat?.

Concluzii

Mediul de securitate regional a suferit modific?ri cardinale datorit? crizei interna?ionale. Continuarea crizei pe termen lung, indubitabil, constituie o amenin?are la adresa economiilor ??rilor din CSI. Pentru c?, volens-nolens, lumea globalizatoare ?i interdependent? aplic? accente substan?iale ?i asupra evolu?iilor ?i tendin?elor social-politice a comunit??ilor de valori.

Analiza proceselor ?i fenomenelor din spa?iul postsovietic ne orienteaz? spre concluzia c? recuperarea unor spa?ii adverse, ca n cazul Ucrainei, au contribuit la practica dispari?ie a organiza?iei regionale GUAM, care nu mai poate fi considerat? o alternativ? la proiectul CSI.

De altfel r?zboiul reluat mpotriva Republicii Moldova din punct de vedere economic( r?zboiul vinicol), religios(implicarea Bisericii Ortodoxe Ruse n via?a social-politic? moldoveneasc?), ideologic(prin lansarea de proiecte politice aferente factorului rus ?i elaborarea de politici conjuncturale cu unele partide de la guvern?mnt(PDM, AMN, PLDM) ?i din opozi?ie-PCRM, PUM, Ravnoprovie), istoric(prin avansarea teoriei sovietice de genocid occidental la adresa etniilor conlucuitoare din Republica Moldova ?i a tezelor c? Basarabia a apar?inut ini?ial Rusiei ?ariste la 1812), etno-lingvistic( sprijinirea tezelor moldovenismului ?i a?a zisei limbi moldovene?ti, tendin?ele for?elor proruse?ti de-a repune pe agenda opiniei publice oficializarea limbii ruse ca cea de-a doua limb? de stat), men?inerea status-quo-ului n raporturile de pe cele dou? maluri ale Prutului ?i a regimului separatist de la Tiraspol(folosirea regimului separatist pe post de contrabalansare a tendin?elor Chi?in?ului de accedere la UE ?i NATO). Iat? de ce Republica Moldova este considerat? ultimul avanpost CSI pe care Moscova se va orienta s?-l p?streze intact, n slujba intereselor sale de descurajare a frontierei euroatlantice. Iar Republica Moldova nu mai are dreptul s? aib? o politic? ezitant? n ceea ce prive?te aderarea sa la NATO ?i UE, trebuie s?-?i reevalueze priorit??ile ?i obiectivele geostrategice. O politic? proeuropean? a Chi?in?ului, dar non-euroatlantic?, poate desemna caracterul duplicitar n rela?iile Es-Vest ?i ncremenirea n proiectul geopolitic al teritoriului suspendat n spa?iul gri.

Nu de alta, dar vuvuzele ruse?ti, n urma decretului pre?edintelui moldovean Mihai Ghimpu, care a desemnat ziua de 28 iunie ca zi a ocupa?iei sovietice, au sunat deja mobilizarea pentru proxima electoral?.

Sursa:http://sergentu.blogspot.com/2010/07/reabilitarea-sau-reformarea-proiectului.html

 
Dan Dungaciu, consilier preziden?ial la Chi?in?u PDF Imprimare Email
Sâmbătă, 17 Iulie 2010 14:11

altFostul subsecretar MAE al Romniei, Dan Dungaciu a devenit cet??ean al Republicii Moldova ?i consilier al pre?edintelui interimar Mihai Ghimpu pentru problemele integr?rii europene la Chi?in?u, relateaz? Timpul de diminea??.

Dan Dungaciu s-a n?scut la 3 octombrie 1968, la Trgu Mure?. Este distins cu premiul Universit??ii din Istanbul pentru ?tiin?e sociale ?i cu Premiul pentru sociologie Dimitrie Gusti al Academiei Romne. A urmat stagii de preg?tire la universit??i din Statele Unite, Marea Britanie ?i Grecia. A publicat numeroase lucr?ri ?tiin?ifice ?i studii de specialitate n reviste romne?ti ?i str?ine. Doctor n sociologie al Universit??ii Bucure?ti (2002). Dan Dungaciu este profesor universitar la Facultatea de Sociologie a Universit??ii Bucure?ti. A fost o perioad? subsecretar de stat pentru romnii de pretutindeni (2003).

 
Opinia expertului : In anul 2012 Ucraina se va diviza in doua state PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Sâmbătă, 17 Iulie 2010 05:14

 

 

 Ucrainskaia pravda  a facut public artcolul expertului politic Igor Radzievsky, in care acesta descrie in mod realist scenariul evolutiei viitoare a evenimentelor din Ucraina.

 

Regimul lui Yanukovici va continua sa mearga pe aceeasi cale distrugatoare a umilirii ucrainenilor si a ideii ucrainene, orientandu-se doar spre electoratul sau traditional filo-rus si realizand politica de unificare cu Rusia. Inrautatirea situatiei din economia ucraineana, iar acum dj se vede ca nu se poate prevede nici un fel de progres in domeniul social-economic ceea ce va provoca cresterea brusca a nemultumirii populatiei. In primul rand, a electoratului neutru, care asa si nu va vedea Stabilitatea, Reformele si Ordinea promise. Ca raspuns administratia presedintelui va inaspri tot mai mult regimul. Impotriva opozitiei se va incepe campania murdara de intimidare si persecutie. O astfel de tactica redusa in mod inevitabil va duce la radicalizarea societatii filoucrainene, la explozia starilor de spirit favorabile protestelor, cresterea contradictiilor interregionale si a separatismului. Ca urmare razboiul rece dintre regiuni si elitele regionale va capata un caracter inevitabil.

Criza va ajunge la apogeu in timpul alegerilor parlamentare din anul 2012. Opozitia nu va recunoaste rezultatele oficiale, acuzand puterea de falsificati totale. Kievul si regiunile central-apusene vor initia masive actiuni de protest de strada. Puterea va miza pe solutionarea conflictului prin forta. Tara va fi paralizata si unicul lucru care va putea salva Ucraina de un razboi civil ingrozitor si colaps absolut va fi divizarea tarii.

Cu ajutorul medierii internationale cea mai buna solutie pentru divortul civil va fi recunoscuta solutia referendumului, in rezultatul caruia se va aproba crearea a doua state, separate in mod conventional de linia Niprului. Hotarele lor vor fi reprezenta foarte clar harta electorala bicolora din perioada alegerilor prezidentiale din anul 2010. Regiunile centrale si apusene se vor uni intr-o formatiune statala noua cu capitala in orasul Kiev, pastrand denumirea de Ucraina. Generatia actuala de ucraineni va primi posibilitatea unica de a demara de facto istoria crearii statului, proiectarea sa si construirea unei tari moderne independente, care va intra in familia popoarelor europene.

Pentru aceasta exista toate premizele:

- amplasarea geografica favorabila a regiunilor (in apropierea frontierei), infrastructura de transport dezvoltata, prezenta coridoarelor de transport transcontinentale, inclusiv conductele magistrale de gaz, care unesc Europa Occidentala cu Asia

- Prezenta resurselor de materie prima. Printre altele Ucraina detine, asa cum s-a descoperit recent, mari rezerve de gaz de sist. Bazinul depresiunii Lvov-Liublin este considerat a fi unul dintre cele mai de perspectiva din lume. Conform aprecierilor expertilor, volumul extragerii gazului de sist in Ucraina poate sa ajunga la 15-20 de miliarde de metri cubi pe an, deja in anul 2011 compania petroliera franceza Total S.A. intentioneaza sa se ocupe de valorificarea acestor rezerve.

- ramurile industriale moderne si bine dezvoltate, ca spre exemplu, constructia de masini, electroenergetica, prelucrarea petrolului

- un potential unic agricol si turistic

Si cel mai important lucru orientarea proeuropeana democratica a populatiei, valorile patriotice si traditii religioase puternice. Sfarsitul crizei globale va oferi o speranta pentru sustinerea economica masiva a noii Ucraine din partea UE, comparata doar cu planul Marshall pentru tarile Europei post naziste.

Asa-numitul cordonalb-albastru Crimeea, sudul si estul Ucrainei spre bucuria tuturor locuitorilor de aici va declara crearea Republicii Ucrainene de Sud-Est cu capitala la Harkov. In esenta, aceasta va fi un protectorat Malorossia (Rusia mica) a metropolei rusesti. Pastrandu-se atributele decorative ale suveranitatii: presedintele propriu, guvernul, atributiile administrative cu parghii de conducere, toate deciziile politice de baza vor fi luate de un guvernator numit de Kremlin. Cel mai probabil ca aceasta formatiune va deveni pur si simplu unul dintre subiectii FR, asa ca Regiunea Autonoma Evreiasca sau Districtul Autonom Hanti-Masiisk. Aici logica este clara, deoarece majoritatea absoluta a alegatorilor lui Yanukovici sunt nostalgici ai URSS si tind sa se uneasca cu Rusia.

Ce vor avea acesti locuitori sa zicem pana in anul 2042? Nu un stat independent, ci un teritoriu cu o oranduire politica si social-economica oligarhica de clan, cu o economie dependenta invechita, ecologic periculoasa si cu pierderi energetice, un nivel de trai scazut si o coruptie nelimitata. Nu o natiune, ci o masa rusofila de tip sovietic fara cea mai mica pretentie asupra valorii propriului proiect de stat si al identitatii.

In final Igor Radzievsky spune: Trebuie sa recunoastem un lucru evident: Ucraina se afla pe marginea prapastiei.

 
PDF Imprimare Email
Sâmbătă, 17 Iulie 2010 02:38

Ultimele declara?ii ale fostului pre?edinte ucrainean Victor Iu?cenco, prin care exprim? opinia c? abdicnd de la op?iunea de aderare la NATO statul ucrainean a intrat n hora ruseasc?, ceea ce poate s?-l coste ns??i divizarea acestuia.

Valorile componentelor noii ecua?ii de securitate conduc la concluzia c? am intrat ntr-o alt? epoc? dictat? de insecurit??i strategice. Indubitabil, Rusia insist? pe recucerirea spa?iului postsovietic, care s-a distan?at de pe orbita sa, n ultimii ani, inventnd noi strategii ?i doctrine de securitate ?i ap?rare, exact ca n perioada R?zboiului Rece. n special, ac?iunile Kremlinului se orienteaz? spre sud-estul Europei, pentru a descuraja ?i eroda tenta?iile avans?rii frontierei euroatlantice ce presupune democratizarea vie?ii social-politice n spa?iul s?u vital. Faptul c? Rusia a reu?it s? ncheie un acord cu statul ucrainean n vederea sta?ion?rii flotei sale militar-maritime pe o lung? durat? de timp rezult? c? accentele de politic? extern? se men?in pe ni?te coordonate neoimperiale.

A?a c? noua guvernare ucrainean? este n identificarea de noi inamici geopolitici ?i de evaluare a amenin??rii principale care ar atenta asupra frontierei geopolitice ucrainene. Cum Rusia a ie?it din schema inamicilor geopolitici, prin urmare unii lideri ai noii guvern?ri de la Kiev, adep?i ai ideilor alarmiste ?i panicarde, ne-au pozi?ionat ca principali exponen?i care amenin?? securitatea statului ucrainean. ?i aceasta n contextul n care noua garnitur? politic? ucrainean? s-a ar?tat interesat? s? promoveze o politic? de ncurajare a drepturilor minorit??ilor na?ionale. Amenin?area de-a lungul timpului a fost permanent prezent? n rela?iile

dintre oameni ?i state. Evident, amenin?area ?i-a perfec?ionat formele ?i metodele specifice. Cuvntul amenin?are provine din latin?: minatio, -onis, cu sensul actual. Aceea?i baz? etimologic? o are ?i termenul francez menace care semnific? o inten?ie ostil? viznd intimidarea. Prin amenin?are,limba rus? se n?elege o ac?iune psihic? asupra unei persoane n scopul de a o pune s? ndeplineasc? cerin?ele stabilite de altcineva.

La 14 iulie deputatul Radei Supreme a Ucrainei Alexei Logvinenko a declarat: Romnia n politica agresiv?, orientate spre extinderea teritoriilor sale prin orice mijloace ilegale, amorale, pe care Republica Moldova le poate utiliza ca instrument de influen?? n Ucraina. "Ucraina trebuie s? ocupe o pozi?ie mult mai dur? ?i con?tient? n aceast? chestiune", consider? parlamentarii. Potrivit opiniei lui Logvinenko, nu un ultim rol n planurile Romniei n raport cu Ucraina l joac? pre?edintele Republicii Moldova Mihai Ghimpu. "Decretul pre?edintelui interimar al Republicii Moldova, care de facto a recunoscut Republica Moldova ca o parte a Romniei, cum a fost n anul 1941, constituie un atentat la adresa independen?ei Ucrainei. Dup? cum se ?tie, o parte a Bucovinei ucrainene a aderat n anul 1941. n acest caz, dac? Republica Moldova va reveni Romniei, atunci aceasta poate doar s? intensifice tensiunea ntre Ucraina pe de-o parte ?i Romnia, iar ca urmare ?i a Republicii Moldova, pe de alt? parte", a declarat el.

Poate Romnia poate substitui Rusia n rolul propagandistic de inamic geopolitic al Ucrainei?

Comentnd interviul deputatului Radei supreme a Ucrainei, pre?edintelui subcomisiei parlamentare de afaceri interna?ionale ce vizeaz? chestiunile de colaborare cu ??rile din CSI ale lui Alexei Logvinenko, care a declarat c? Romnia poate utiliza republica Moldova n calitate de instrument de influen?? n Ucraina, politologul ucrainean Vadim Karasev a declarat c? n privin?a Ucrainei toate preten?iile sunt o dicu?ie neserioas?. Romnia are interese politice serioase n Republica Moldova, le are ?i n Transnsitria. Numai nu n Ucraina, a declarat la 15 iulie politologul ucrainean Vadim Carasev.

"Asemenea declara?ii personal le examinez n calitate de nout??i geopolitice serioase, exclusiv prin prisma tehnologiilor politice. Pe de-o parte este o tendin?? de atragere a aten?iei c?tre problema Transnsitriei. Acolo n primul plan al procesului de negocieri trebuie s? se remarce Ucraina, Rusia ?i UE. Numai c? n declara?iile despre o amenin?are romneasc? se eviden?iaz? clar un interes al unor for?e politice n Ucraina", consider? Carasev.

Principalul scop al unor astfel de declara?ii const? n a sensibiliza opinia public?, c?, n virtutea apropierii de Rusia, Ucraina se men?ine un juc?tor geopolitic, cu conflicte, cu interese ?i probleme de interrela?ionare. n aceasta const? problema. Pur ?i simplu rela?iile dintre Ucraina ?i Rusia se edific? azi n baza principiului zero probleme ?i nu exist? un conflict. Numai c? Rusia, n perioada guvern?rii anterioare din Ucraina, juca rolul important de inamic geopolitic. n prezent n rela?ii s-a instalat o nc?lzire, doar c? vidul geopolitic trebuie completat cu altceva. Iat? c? un atare rol de inamic geopolitc vor s? i-l aplice Romniei n raport cu statul ucrainean. Geopolitica nu mai suport? goliciune, pur ?i simplu ea necesit? s? fie completat? cu ceva. ?i dac? va trebui, problema o vor dezumfla. Pentru c? f?r? un inamic extern nu exist? o direc?ie politic?. Cu Rusia Ucraina ast?zi este prieten?, dar trebuie doar s? se r?zboiasc? cu cineva, s? existe un adversar serios, ca s? aib? o tonalitate proprie politic?, a concluzionat Vadim Carasev.

Exist? mai multe voci expertizate care solcit? o alt? abordare n rela?iile Ucrainei cu Romnia. Unii dintre exper?i ucraineni sunt de p?rere c? Ucrainiei i este extrem de necesar s? dep??easc? etapa de concuren?? ?i s? aplice principiul parteneraiatului n raport cu Romnia. Comentnd interviul deputatului Radei supreme a Ucrainei, pre?edintelui subcomisiei parlamentare de afaceri interna?ionale ce vizeaz? chestiunile de colaborare cu ??rile din CSI ale lui Alexei Logvinenko, care a declarat c? Romnia poate utiliza republica Moldova n calitate de instrument de influen?? n Ucraina, politologul ucraienan Vitalii Culik a declarat la 15 iulie c? aceasta nu este prima declara?ie n privin?a politicii Romniei n raport cu Ucraina. O serie de politicieni ucraineni periodic declar? despre o amenin?are romneasc?(...)

"Mi se pare c? aceste declara?ii poart? scopul de demonizare a Romniei ?i pot contribui doar la un singur lucru-crearea de probleme n raporturile dintre dou? ??ri,- a continuat Culik.- Observa?i-de aceea din partea Romniei nu exist? nici un fel de declara?ii oficiale. A?a c? n aceast? chestiune nu trebuie s? supralicit?m parametrii problemei. Doar c? trebuie s? recunoa?tem c? romnia n adev?r desf??oar? o politic? de inamici?ie n raport cu Ucraina. Tentativele ei de exludere a Ucrainei din coridoarele de transport dun?rene, relev? un exemplu clar de concure?? agresiv?. Mai mult ca att, Romnia desf??oar? o activitate intens? n privin?a edific?rii unui spa?iu cultural ?i a sferelor de influen??, care dep??esc frontierele teritoriale ale statului. Iar dialogul interstatal dintre Romnia ?i Ucraina se poart? la un nivel foarte redus ?i nu exist? nici un mecanism de descurajare.

"Noi deseori spunem- Lupul! Lupul!", dar nu exist? nici un lup. Dar nu se permite ca s? nu evalu?m adecvat amenin?area, pur ?i simplu de la declara?iile politicienilor trebuie s? trecem spre un dialog la nivelul de exper?i. Romnia este un concurent al Ucrainei ?i trebuie edificat? o politic? reie?ind din acest postulat. Iar cu ajutorul procesului de negocieri trebuie s? trecem de la concuren?? la parteneriat. Numai c? astfel de declara?ii reclam? o cert? nencredere. Trebuiede vorbit despre amenin??ri, dar trebuie de identificat instrumente politice pentru dep??irea lor. Nu e nevoie s? presur?m cu declara?ii ngrijor?toare, favoriznd cea de-a treia for??, interesate n confruntare, consider? Vitalii Culik.

Concluzii

Noua amici?ie ruso-ucrainean? a impus Kievul s? fie n c?utarea de inamici geopolitici n proximitatea frontierelor sale. Cum statul Romniei de membru NATO ?i UE confer? un rol special, distinct n rela?iile cu spa?iul CSI, iar o parte din teritoriul istoric al statului romn a r?mas anexat n urma experimentului nazisto-sovietic Molotov-Ribbentrop, Kievul ne-a marcat pe prima pozi?ie n lista inamicilor geopolitici.Aceasta n contextul n care n Romnia s-au produs reevalu?ri ?i adapt?ri n sectoarele vie?ii politice. Statul romn ?i-a asumat un rol activ ?i eficient n promovarea valorilor ?i obiectivelor Nord-Atlantice, att prin participarea la opera?iunile ?i misiunile acesteia, ct ?i n planul ini?iativelor ?i evolu?iilor conceptuale n regiunea M?rii Negre.

Nu putem afirma c? Ucraina ia n calcul faptul c? n lumea de azi statele depind tot mai mult unii de al?ii, c? exist? solidarit??i complementare, dup? cum sus?in anumi?i politologi ucraineni. Iar, atunci cnd statul ucrainean a subscris s? aderare la comunitatea euroatlantic?, Romnia a sprijinit eforturile acsteia.

?i statul ucrainena trebuie s? n?eleag? c?, ?ara noastr?, Romnia, prin modul n care ?i ndepline?te angajamentele ?i responsabilit??ile asumate fa?? de UE, OSCE sau alte organiza?ii de securitate de tip zonal sau regional, are un rol important n stabilitatea regional? ?i subregional?, este un factor real de securitate ?i stabilitate la Marea Neagr?, bazat inclusiv pe statutul s?u consolidat din cadrul Alian?ei Nord-Atlantice.

Sursa:http://sergentu.blogspot.com/2010/07/ucraina-este-in-identificarea.html

Ultima actualizare în Sâmbătă, 17 Iulie 2010 02:48
 
Autoritatile uzbece au interzis mentionarea in presa a numelui renumitului scriitor kyrgyz Cinghiz Aitmatov PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Vineri, 16 Iulie 2010 11:43


 

Conform unor informatii aparute pe site-ul uzbek de opozitie Harakat, redactorii principali ai tuturor publicatiilor din Uzbekistan, conducatorilor canalelor de radio si televiziune din aparatul presedintelui tarii li s-a interzis in mod verbal mentionarea numelui si a operei cuniscutului scriitor kyrgyz Cinghiz Aitmatov.

 

Conform surselor interdictia este un raspuns al autoritatilor la evenimentele sangeroase care au avut loc luna trecuta in sudul Kyrgyzstanului, in rezultatul carora au murit sute de uzbeci nevinovati. Insa nu exista confirmari exacte ale motivului acestei actiuni.

 

In acelasi timp observatorii si oamenii de cultura din zona vorbesc despre absurditatea si lipsa de rationament a aplicarii interdictiei, deoarece, conform opiniei lor, Cinghiz Aitmatov in toate lucrarile sale descria cruzimea cotribalilor sai, prin care fapt a atras asupra sa mania kyrgyzilor.

 
Autoritatile uzbece au interzis mentionarea in presa a numelui renumitului scriitor kyrgyz Cinghiz Aytmatov PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Vineri, 16 Iulie 2010 11:40

 

 

Conform unor informatii aparute pe site-ul uzbek de opozitie Harakat, redactorii principali ai tuturor publicatiilor din Uzbekistan, conducatorilor canalelor de radio si televiziune din aparatul presedintelui tarii li s-a interzis in mod verbal mentionarea numelui si a operei cuniscutului scriitor kyrgyz Cinghiz Aytmatov.

 

Conform surselor interdictia este un raspuns al autoritatilor la evenimentele sangeroase care au avut loc luna trecuta in sudul Kyrgyzstanului, in rezultatul carora au murit sute de uzbeci nevinovati. Insa nu exista confirmari exacte ale motivului acestei actiuni.

 

In acelasi timp observatorii si oamenii de cultura din zona vorbesc despre absurditatea si lipsa de rationament a aplicarii interdictiei, deoarece, conform opiniei lor, Cinghiz Aytmatov in toate lucrarile sale descria cruzimea cotribalilor sai, prin care fapt a atras asupra sa mania kyrgyzilor.

 
Compania Chevron va extrage gaz de sist in Bulgaria PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Vineri, 16 Iulie 2010 10:40


 

Conform comunicatului Ministerului Economiei din Bulgaria companiile americane Chevron si Integrity Towers Inc intentioneaza sa extraga gaz de sist in sapte locuri din Bulgaria.

 

Ministerul planifica sa finalizeze ofertele pentru dezvoltarea zacamintelor peste o luna, iar in prezent se ocupa de pregatirea documentelor necesare.

 

 Cresterea preturilor la petrol si ca urmare a preturilor la gazul natural, creste atractivitatea unor astfel de zacaminte. Este calea reala pentru diversificarea livrarii de energie , se spune in comunicat.

 

Bulgaria incearca sa miscoreze dependenta de Gazprom, principalul furnizor de  gaz. Conform calculelor ministerului economiei din aceasta tara, extractia industriala a gazului de sist poate sa inceapa peste cinci-zece ani.

Saptamana aceasta ambasadorul SUA de la Sofia James Warlick a declarat ca rezervele de gaz de sist din Bulgaria pot constitui 25 de miliarde de metri cubi.

 

Cele mai mari companii petroliere, inclusiv ExxonMobil si Royal Dutch Shell, au primit licente pentru gasirea gazului de sist in Polonia, Suedia, Germania si Franta. Astfel, gazul de sist, care a schimbat dj piata energetica din SUA poate intra in Europa, schimband echilibrul de forte in relatiille ei cu Rusia.

 

Miercuri prim ministrul bulgar Boiko Borisov a declarat ca tara sa  nu mai este interesata  de constructia conductei de petrol Burgas-Alexandrupolis.

 

Adjunctul directorului Institutului pentru Cercetari in Domeniul Energetic al Academiei de Stiinte din Rusia Vladimir Lihaciov a declarat ca  in orice caz renuntarea la un astfel de proiect interesant reprezinta o pierdere potentiala. Constructia conductei Burgas-Alexandupolis ar putea avea un rezultat economic normal. Nu cred ca pentru Rusia ar fi neprofitabil. Din acest punct de vedere ar fi doar un profit permanent. In cazul in care privim Burgas-Alexandupolis ca o alternativa la conducta Samsun-Geihan, acesta din urma pare a fi mult mai interesant din punct de vedere economic, si ceea ce este cel mai important, din punct de vedere organizational .

 
PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Vineri, 16 Iulie 2010 09:43


Ministerul Economiei, n colaborare cu Organiza?ia pentru Dezvoltarea Sectorului ntreprinderilor Mici ?i Mijlocii (ODIMM) ?i Organiza?ia Interna?ional? pentru Migra?ie (OIM) a organizat un seminar practic cu ?efii direc?iilor /sec?iilor de economie din consiliile raionale ?i municipale n cadrul Incubatorului de Afaceri din Soroca, creat cu suportul Programului ENTRANSE 2 Your Business finan?at de Guvernul Norvegiei. Seminarul Rolul autorit??ilor administra?iei publice locale n crearea infrastructurii de sus?inere a ntreprinderilor mici ?i medii are ca scop consolidarea poten?ialului institu?iilor ?i organza?iilor care reprezint? ntreprinderile mici ?i medii. La eveniment a participat Gunnar Due-Gundersen, director al Programului ENTRANSE 2 Your Business.

Programul seminarului a inclus familiarizarea cu activitatea reziden?ilor Incubatorului de Afaceri din Soroca (IAS) care g?zduie?te 17 ntreprinderi din diverse domenii cu 70 de angaja?i.

Participan?ii la seminar au fost informa?i despre particularit??ile func?ion?rii IAS, precum ?i despre poten?ialul de dezvoltare a antreprenoriatului n cadrul incubatorului, acesta oferind condi?ii avantajoase reziden?ilor s?i.
Astfel, condi?iile de activitate ale acestuia presupun reduceri la plata pentru nchirierea spa?iului: se achit? 10% din pre?ul de pia?? pentru un an de activitate; 40% - pentru cel de-al doilea an de actgivitate ?i 80% - pentru cel de-al treilea an de activitate. Administra?ia IAS le acoper? reziden?ilor costul serviciilor de Internet, pentru nc?lzire, pentru serviciile menajere n locurile comune. Un avantaj special l constituie beneficierea de servicii de consulta?? n marketing gratuite.

Andrei Mrza, directorul uneia din cele mai mari ntreprinderi ale incubatorului fabrica de textile Bevera Nord care produce uniforme militare pentru Armata Na?ional?, pentru elevii din gimnazii ?i licee, precum ?i paltoane pentru femei n baz? de lon la comanda unui partener din SUA, a relatat despre evolu?ia firmei. Mrza a men?ionat c? capacit??ile de produc?ie ?i volumele crescnde impun extinderea suprafe?elor de produc?ie ale ntreprinderii, astfel nct acesta a solicitat administra?iei incubatorului suplimentar dou? spa?ii. n prezent firma negociaz? cu noi parteneri din Marea Britanie pentru lansarea unui nou contract de producere a m?rfii n baz? de lon. Mrza a mai men?ionat c? ntreprinderea a beneficiat de un grant n valoare de 10 mii euro pentru procurarea utilajului n cadrul programului ENTRANSE 2 your Business, iar contribu?ia proprie a constitui 15 mii euro. ntreprinderea a creat 25 locuri de munc?, salariul unui angajat constituitd 2-2,4 mii lei. Pn? la finele acestui an, firma inten?ioneaz? s? creeze nc? 10 noi locuri de munc?.

Alexandru Zagaevschi, directorul Sortex Venit Grup produc?tor de u?i ?i ferestre din termopan de asemenea a remarcat faptul cre?terii volumului de produc?ie, fapt care i permite s? concureze cu companii similare din Chi?in?u.

n opinia lui Vitalie Burlacu, directorul ntreprinderii Individuale Vitalie Burlacu, produc?ia fabricat? de aceast? firm? (mobil? de sticl? ?i oglinzi) se bucur? de o cerere sporit?, avnd n vedere unicitatea acesteia pentru pia?a local?. La ntreprindere activeaz? doar doi angaja?i, ns? ace?tia execut? cte 2-3 comenzi s?pt?mnal, inclusiv fabricarea mseleor, rafturilor ?i sc?rilor de sticl?, incrustarea pe articole din fier ?i oglinzi.

Valeriu Laz?r a apreciat activitatea reziden?ilor IAS, ns? i-a ndemnat s? beneficieze din plin de avantajele acestuia pentru a se preg?ti de activitatea antreprenorial? n condi?ii egale cu celelalte companii din ?ar?. Criza a developat o realitate dur? nivelul insuficient de preg?tire profesional? a businessmanilor, astfel Dumneavoastr? urmeaz? s? acumula?i toate cuno?tin?ele manageriale ?i de marketing oferite n cadrul incubatorului, nct s? pute?i face fa?? concuren?ei n lumea mare a businessului, a men?ionat Valeriu Laz?r. n opinia sa, filozofia unui incubator rezid? n acumularea abilit??ilor necesare pentru lansarea unei afaceri ?i asigurarea unei func?ion?ri eficiente a acesteia. Nu este suficient? o simpl? dorin?? de a se lansa n business, este nevoie de o preg?tire adecvat?, a conchis Valeriu Laz?r, plednd pentru aplicarea formulei incubatorului pe tot teritoriul ??rii, n baza proiectuui pilot din Soroca.

Vicepremierul a remarcat rolul incubatoarelor de afaceri n dezvoltarea infrastructurii regionale, n combaterea ?omajului, consolidarea stabilit??ii familiilor din teritoriu, toate acestea avnd drept scop cre?terea bun?st?rii cet??enilor. Sarcina primordial? pentru autorit??i const? n recuperarea descre?terii provocate de recesiunea global? din anul recut ?i transformarea acesteia ntr-o oportunitate pentru stabilizare ?i accelerare a dezvolt?rii economice din ?ar?, a mai spus Valeriu Laz?r.

Gunnar Due-Gundersen, director al Programului ENTRANSE 2 Your Business, de asemenea, s-a referit la importan?a social? a incubatoarelor de afaceri care, oferind cuno?tin?? ?i experien?? practic?, asigurnd venituri stabile, conduc la diminuarea nivelului ?omajului ?i a migra?iei, consolidnd stabilitatea familiilor.

Gunnar Due-Gundersen i-a ndemnat pe reziden?ii IAS s? manifeste mai mult? ini?iative n identificarea de noi pie?e de desfacere ?i promovarea produc?iei pe pie?ele de export, asigurndu-i de tot sprijinul necesar n acest proces.

Seminarul va continua pe parcursul zilei de vineri, 16 iulie.

 

 
PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Joi, 15 Iulie 2010 14:58


nchisoare de pn? la 10 ani, pierderea dreptului de a ndeplini o func?ie de r?spundere pentru o perioad? de pn? la 5 ani ?i achitarea unei desp?gubiri de 1,5 miliarde de dolari SUA. Att va trebui s? pl?teasc? ex-pre?edintele Vladimir Voronin pentru prejudiciul adus miliardarului basarabean, Anatol Stati, dac? judecata l va g?si vonovat.

Pre?edintele Partidului Comuni?tilor, Vladimir Voronin, a fost ac?ionat n judecat? de c?tre pre?edintele ASCOM Group, Anatol Stati, nc? n aprilie 2010, pentru o scrisoare pe care Vladimir Voronin ar fi expediat-o pre?edintelui Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev.

Este o scrisoare n care autorit??ile kazahe sunt informate eronat despre pericolele ?i problemele pe care companiile lui Stati le-ar putea aduce statului kazah. Imediat dup? aceast? scrisoare, autorit??ile de drept din Kazahstan a nceput controale, au deschis dosare penale ?i administrative, care au dus la confiscarea bunurilor imobile ?i a materiale companiilor din grupul ASCOM, Tolkyneft ?i Kazpolmunay, care practic ?i-a sistat activitatea, a declarat ast?zi, n cadrul unei conferin?e de pres?, purt?torul de cuvnt al ASCOM Group, Vitalie Diaconu.

Potrivit lui Diaconu, n rezultat, omul de afaceri Anatol Stati a fost prejudiciat cu 1 miliard 550 de milioane de dolari SUA, iar unul dintre directorii companiilor lui Stati a fost trimis dup? gratii pentru 4 ani.

Reprezentan?ii ASCOM Group l mai acuz? pe Vladimir Voronin c? a dus un prejudiciu de 1,6 miliarde de dolari SUA cet??enilor moldoveni. Fosta guvernare a z?d?rnicit posibilitatea Republicii Moldova de a cump?ra gaze naturale la un pre? de 77 de dolari pentru o mie de metri cubi, pre? care este de 4 ori mai mic dect cel livrat ast?zi de Gazprom. Potrivit unui memorandum, companiile ASCOM urmau s? livreze n RM 3 milioane de metri cubi de gaz pn? n 2016-2018, a ?inut s? sublinieze ?i Artur Lungu, vicepre?edinte al ASCOM SA.

n urma ac?iunilor fostei Guvern?ri, care au z?d?rnicit ncercarea ASCOM de a importa gaze la un pre? mult mai ieftin n Moldova, a fost subminat? nu doar securitatea energetic? a ??rii noastre, dar ?i cea na?ional?. Este mult prea grav? aceast? ilegalitate. n rezultat, cet??enilor Republicii Moldova li s-a cauzat un prejudiciu de peste 1,6 miliarde dolari SUA. n total, Voronin a adus prejudicii companiei ASCOM ?i cet??enilor acestei ??ri n valoare de peste 3 miliarde dolari SUA", a men?ionat Artur Lungu.

Vicepre?edintele ASCOM a anun?at c? n cadrul acestui memorandum, compania lui Stati urma s? construiasc? o central? electric? la B?l?i ?i un depozit subteran care urma s? asigure cu gaze n cazul unor crize energetice ?i s? investeasc? n modernizarea CET 1 ?i CET 2.

La sesizarea lui Anatol Stati, n baza acestor cazuri Procuratura General? a intentat, la 30 aprilie, un dosar penal mpotriva fostului pre?edinte al Republicii Moldova.
n acest moment, urm?rirea penal? este n curs de derulare. Dac? va fi g?sit vinovat de exces de putere ?i implicarea ilegal? n activitatea unie companii private, ex-pre?edintele Vladimir Voronin risc? ntre 6 ?i 10 ani de nchisoare, ntre 2 ?i 5 ani sistarea dreptului de avea func?ii de r?spundere ?i achitarea unei pagube de 1,5 miliarde de dolari SUA.

ASCOM Group este o societate din Republica Moldova, creat? n 1994. La ora actual?, grupul condus de basarabeanul Anatol Stati are afaceri cu petrol n Kazahstan, Sudanul de Nord, Irak. n Republica Moldova, Anatol Stati are companii n domeniul agriculturii, textilelor, n sectorul imobiliar, etc.
jurnal.md

 

 
<< Început < Anterior 2141 2142 2143 2144 2145 2146 2147 2148 2149 2150 Următor > Sfârşit >>

Pagina 2147 din 2205

Login



Arhiva de articole

< Mai 2018 >
Lu Ma Mi Jo Vi Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      

Reclama

Donatie PayPal

Puteti dona prin PayPal pentru a ajuta acest site:

Amount: