headerphoto
Eastern Political and Economical News
Relatii germano-kazahe : in urmatorii ani schimbul de marfuri intre Germania si Kazahstan va atinge valoarea de 10 miliarde de dolari PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Luni, 19 Iulie 2010 11:55

 

Cele doua tari intentioneaza sa creasca cu o treime schimbul de marfuri, atingand cifra de 10 miliarde de dolari. Declaratia apartine presedintelui Kazahstanului Nursultan Nazarbaev, facuta la conferinta de presa de la Astana, cu ocazia vizitei cancelarului german.

 Schimbul de marfuri intre cele doua tari se afla acum la nivelul de 3 miliarde de dolari si in anii urmatori va ajunge la 10 miliarde de dolari  a spus Nazarbaev.

El a mai mentionat ca in prima jumatate a anului circulatia arfurilor a fost in valoare de 1,5 miliarde de dolari.

 

 Indicatorii pozitivi ai cresterii economiei Germaniei din prima jumatate a anului, 8% ai cresterii economice a Kazahstanului pentru aceeasi perioada, vorbesc despre faptul ca economiile noastre ies din criza si perspectivele relatiilor noastre comerciale sunt foarte bune , a spus presefintele kazah.

 

La randul sau Merkel si-a exprimat parerea ca cele doua tari  au un potential minunat de largire a relatiilor .

 

In lunile ianuarie-mai schimbul de marfuri dintre Kazahstan si si RFG a constituit 1,5 milioane de dolari, din care exportul kazah detine 769,3 milioane, iar importul 730,7 milioane. Volumul comertului reciproc in anul 2009 s-a ridicat la cifra de 2,94 miliarde de dolari. Incepand cu anul 1993 pana in prima jumatate a anului 2010 investitiile venite din Germania in Kazahstan au atins cifra de 734,6 milioane de dolari.

 
PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Luni, 19 Iulie 2010 11:27


 

Dupa ce a vizitat China cancelarul german a sosit ieri in Kazahstan. Ea a participat la forului metalurgilor desfasurat la Astana. In cadrul forului presedintele kazah Nursultan Nazarbaev a propus companiilor germane sa creeze in tara sa un claster metalurgic  pentru obtinerea unui metal de calitate suprerioara pentru industria germana. In plus el a facut apel la oamenii de afaceri germani sa participe la realizarea programului de stat de dezvoltare ofensiva industriala si de inovatii a republicii.

 

La randul sau Angela Merkel a calificat vizita sa drept istorica si a declarat ca intre Germania si Kazahstan se prevede semnarea unor acorduri de investitii in valoare de mai mult de doua miliarde de euro. Concernul Siemens a semnat deja cu compania feroviara de stat a Kazahstanului declaratia de intentie, conform careia Siemens va participa la procesul de modernizare a sistemului de alimentare electrica a cailor ferate si de asemenea va inzestra cu tehnologie noua 110 de locomotive. Compania comerciala Metro intentioneaza sa deschida in Kazahstan 10 noi supermarketuri, iar valoarea investitiei se va ridica la 200 de milioane de euro.

 

Merkel a apreciat colaborarea Kazahstanului cu RFG mentionand ca aceasta tara este principalul partener al germaniei in Asia Centrala. Livrarile de petrol din Kazahstan sunt extrem de importante pentru noi. Pentru Germania acesta este cel de-al patrulea ca importanta furnizor de resurse energetice   si ca RFG este interesata de dezvoltarea unei colaborari in domeniul energetic, telecomunicatii, constructii, constructii de masini si agricultura. In legatura cu aceasta Angela Merkel a salutat eforturile Astanei indreptate spre intrarea in Organizatia Mondiala a Comertului, iar Germania spera la aderarea cat mai rapida a Kazastanului in OMC.

 

Angela Merkel a facut un apel catre autoritatile Kazastanului sa efectueze reforme avand ca scop crearea unui stat de drept. Presedentia OSCE reprezinta o posibilitate minunata pentru a arata apartenenta sa la astfel de valori ca libertatea, securitatea, democratia si drepturile omului, a spus cancelarul german. 

 
Fostul sef al SIS-ului moldovenesc si grija pentru predarea religiei in scoala PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Luni, 19 Iulie 2010 10:36

 

Proiect . LEGE cu privire la predarea disciplinei Bazele Ortodoxiei n nv???mntul preuniversitar din Republica Moldova

 

Acest proiect de Lege a fost eleborat de grupul condus de membru-corespondent al A?M Valeriu Pasat.

Proiect

LEGE
cu privire la predarea disciplinei Bazele Ortodoxiei
n nv???mntul preuniversitar din Republica Moldova

Poporul adopt? prezenta Lege la referendumul republican care are autoritatea s? valideze modul de introducere a disciplinei Bazele Ortodoxiei n nv???mntul preuniversitar.
Religia cre?tin-ortodox? a determinat formarea poporului nostru, d?inuirea sa de-a lungul istoriei, reprezentnd particularit??ile sale identitar-istorice ?i moral-culturale fundamentale. Spiritualitatea ortodox? a consolidat de-a lungul timpului rela?iile dintre reprezentan?ii na?iunilor conlocuitoare. Constituind o parte component? a patrimoniului cultural-spiritual comun, Ortodoxia r?mne a fi ?i n continuare unicul factor constant de consolidare a societ??ii. Cunoa?terea spiritualit??ii noastre ortodoxe, promovarea valorilor ei sunt un deziderat. ntr-o societate secularizat?, axat? preponderent pe ni?te pseudo-valori, se impune n mod pregnant familiarizarea tinerii genera?ii cu adev?ratele valori, ce parvin dintr-un sorginte credin?a noastr? milenar?. n virtutea acestor argumente este ?i firesc, ?i imperios ca disciplina Bazele Ortodoxiei s? fie introdus? n nv???mntul preuniversitar din Republica Moldova.

Articolul 1. Denumirea disciplinei ?i locul ei n sistemul de nv???mnt preuniversitar.
(1) Denumirea disciplinei este Bazele Ortodoxiei.
(2) Denumirea Bazele Ortodoxiei include no?iunile fundamentale care vor fi studiate n cadrul noii discipline, inclusiv: morala ortodox?, con?tiin?a ortodox?, cultura ortodox?, principiile ?i dogmele Ortodoxiei, istoria Bisericii Ortodoxe, rolul Bisericii Ortodoxe n istoria poporului Republicii Moldova, rela?ia dintre Biserica Ortodox? ?i stat.
(3) Programa-cadru prevede realizarea obiectivelor axate pe dimensiunile esen?iale ale Ortodoxiei ?i anume: biblic?, istoric?, dogmatic?, tradi?ional?, ritualic?, antropologic?, moral?, social?.
(4) Disciplina Bazele Ortoodoxiei este parte component? a sistemului de nv???mnt preuniversitar din Republica Moldova. Statul ?i asum? toate cheltuielile inerente introducerii disciplinei n ?coal?.

Articolul 2. Nivelul de obligativitate a disciplinei.
(1) Disciplina Bazele Ortodoxiei este obligatorie pentru planurile de nv???mnt preuniversitar.
(2) Elevii studiaz? Bazele Ortodoxiei la fel ca toate disciplinele din planurile de nv???mnt.
(3) La cererea scris? a p?rin?ilor, copiii din familiile neortodoxe au dreptul s? nu studieze Bazele Ortodoxiei. Elevii respectivi vor studia disciplina Istoria Religiilor n baza programei elaborate de Ministerul Educa?iei de comun acord cu toate cultele oficial nregistrate n Republica Moldova.

Articolul 3. Principiile de predare a disciplinei.
(1) Predarea disciplinei Bazele Ortodoxiei se efectueaz? prin mbinarea principiilor informativ, formativ ?i afectiv, n conformitate cu Sfnta Scriptur? ?i Sfnta Tradi?ie.
(2) Frecven?a pred?rii disciplinei este 1 or? pe s?pt?mn?.
(3) Plasarea disciplinei n orarul ?colar se efectueaz? de comun acord cu profesorul de Bazele Ortodoxiei.

Articolul 4. Cadrele didactice care asigur? predarea disciplinei.
(1) Predarea disciplinei Bazele Ortodoxiei este asigurat? de c?tre profesori selecta?i, preg?ti?i ?i atesta?i n mod special att din rndul clerului, ct ?i al pedagogilor mireni.
(2) Candidatul la func?ia de profesor la disciplina Bazele Ortodoxiei din rndul pedagogilor mireni trebuie s? fie cre?tin ortodox practicant ?i s? dispun? de o scrisoare de recomandare din partea preotului-duhovnic.
(3) Candidatul din partea clerului trebuie s? posede o experien?? n pedagogie de cel pu?in trei ani ?i s? dispun? de o aprobare n scris din partea episcopului locului.
(4) Aprob?rile ?i recomand?rile se dau de c?tre clericii ortodoc?i.

Articolul 5. Forul de autoritate pentru disciplin?.
(1) Forul de autoritate pentru disciplin? este Comisia mixt? pentru nv???mntul cre?tin ortodox, care se constituie n cel mult 2 luni de la data intr?rii n vigoare a prezentei Legi. Din Comisia mixt? fac parte speciali?ti n domeniu, delega?i de Biserica Ortodox? din Moldova ?i de Ministerul Educa?iei. Componen?a nominal? a Comisiei mixte este stabilit? de comun acord de c?tre ambele institu?ii.
(2) Comisia mixt? coordoneaz? procesul de preg?tire a introducerii disciplinei Bazele Ortodoxiei n nv???mntul preuniversitar, asigur? elaborarea ?i aprobarea programelor, manualelor, materialelor didactice, a tehnologiilor de predare, evaluare a cuno?tin?elor, de instruire, atestare ?i reciclare a cadrelor didactice. La elaborarea setului didactic se va lua n considerare experien?a pozitiv? din domeniu.
(3) Activitatea Comisiei mixte este coordonat? de un specialist pentru nv???mntul cre?tin ortodox din cadrul Departamentului nv???mnt Preuniversitar al Ministerului Educa?iei. Func?ia respectiv? se instituie n decurs de 5 zile de la intrarea n vigoare a prezentei Legi. Candidatul la func?ia de specialist pentru nv???mntul cre?tin ortodox este recomandat de Biserica Ortodox? din Moldova ?i aprobat de Ministerul Educa?iei.
(4) Specialistul pentru nv???mntul cre?tin-ortodox din cadrul Ministerului Educa?iei propune spre aprobare direc?iilor raionale de nv???mnt candidaturile la func?ia de specialist pentru nv???mntul cre?tin-ortodox. Func?ia respectiv? se instituie n decurs de 30 de zile de la intrarea n vigoare a prezentei Legi.

Articolul 6. Etapele de introducere a disciplinei n ?coal?.
(1) Procesul de preg?tire a introducerii disciplinei Bazele Ortodoxiei n nv???mntul preuniversitar este asigurat de Comisia mixt? pentru nv???mntul cre?tin ortodox. Intervalul de timp necesar pentru a efectua preg?tirea introducerii disciplinei Bazele Ortodoxiei este de cel pu?in 12 luni.
(2) Introducerea disciplinei Bazele Ortodoxiei n nv???mntul preuniversitar se va face n dou? etape, respectiv pe parcursul a doi ani de studiu.
n primul an se va realiza introducerea Bazelor Ortodoxiei n ciclul primar (clasele I-IV), n anul doi n ciclul gimnazial (clasele V-IX) ?i liceal (clasele X-XII).
(3) Prezenta Lege intr? n vigoare la data public?rii ei n Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

www.comunicate.md

 
Moldova, aderarea clandestin? PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Luni, 19 Iulie 2010 09:56

n ultimele luni, Bucure?tiul a acordat un pa?aport romnesc pentru mai bine de 100.000 de moldoveni ?i vrea s? accelereze ritmul. Aceast? politic? care integreaz? de fapt vechea republic? sovietic? n spa?iul european nu e pe placul celorlalte ??ri.

Noii candida?ii pentru aderarea la Uniunea European? se trezesc devreme. Nici nu a disp?rut bine cea?a dimine?ii c? sute de moldoveni, tineri n marea majoritate, se adun? n fa?a consulatului romn de la Chi?in?u, capitala Republicii Moldova, ?ara cea mai s?rac? din Europa. Denis Rotari, mbr?cat cu un tricou albastru deschis ?i avnd un dragon tatuat pe cot, este zidar. Dragostea este cea care l-a mpins pn? acolo. Am nevoie de bani pentru nunt?, spune tn?rul de 21 de ani. Ca to?i cei care stau la coad?, tocmai a cerut un pa?aport romnesc. Ceea ce este sinonim cu speran?a, aceea de a g?si o slujb?, ca mn? de lucru ieftin?, nu conteaz? unde ntre Roma ?i Lisabona.

Un milion de moldoveni au ntors deja spatele patriei lor, al c?rui PIB pe cap de locuitor corespunde celui al Sudanului. ?i nchiriaz? serviciile n str?in?tate, cel mai des la negru. Aproape 120 000 din 3,6 milioane au acum un pa?aport al vecinului ?i mai bine de 800 000 a?teapt? s? le fie acceptat? cererea de guvernul roman. Pentru a gestiona aceste probleme, ministerul romn al Afacerilor Externe a deschis dou? noi consulate la B?l?i ?i Cahul pe cheltuielile UE.

Moldovenii intr? n UE pe u?a din dos

Calculul este urm?torul: pre?edintele romn Tr?ian B?sescu, de orientare na?ionalo-patriotic?, vrea s? ngroa?e rndurile supu?ilor s?i ?i a acceptat ca num?rul naturaliz?rilor s? dep??easc? 10.000 pe lun?, anul acesta. Astfel, ntr-o Uniune s?tul? de ader?ri, ?i f?r? un singur referendum, f?r? aprobarea de la Bruxelles, Berlin sau Paris, o l?rgire pe ascuns se deruleaz?. Moldovenii voteaz? cu picioarele ?i intr? pe u?a din dos n Uniunea, paradis economic.

De cnd la Chi?in?u, Alian?a pentru integrare european? a alungat de la putere comuni?tii pro-ru?i n 2009, Romnia a lansat ofensiva naturaliz?rii asupra micului s?u vecin. Bucure?tiul sponsorizeaz? formarea func?ionarilor ministerului moldovenesc al Afacerilor Externe n integrarea euro-atlantic? ?i finan?eaz? traducerea legilor UE. Chiar dac? ea ns??i este grav afectat? de criza financiar?, Romnia a acordat anul trecut credite generoase vecinului s?u. Srma ghimpat? de la frontier? a fost demontat?, ?i din toamn?, locuitorii zonei tranfrontaliere de 30 de kilometric pt chiar s? intre n romnia f?r? viz?.

Acela?i popor care are dreptul la unitate ?i la un viitor comun

Cu siguran??, romnii ?i moldovenii tr?iesc n dou? state distincte, dar nu suntem dect un singur popor, ?i acest popor are dreptul la unitate ?i la un viitor comun, a afirmat B?sescu, care viseaz? la o Romnie Mare, o resuscitare a Romniei mari cu frontierele din 1918 pn? n 1940, care ngloba Moldova. Avansurile romnilor au totul pentru a fi pe placul noilor autorit??ilor moldovene. 9 din 53 deputa?i ai coali?iei guvernamentale dispun de altfel de un pa?aport romnesc. n persoana lui Mihai Ghimpu, pre?edintele n exerci?iu, este un unionist care se g?se?te n vrful statului. Dorin Chirtoaca, primar ?i nepot al lui Ghimpu, love?te ?i el : Romnii ?i moldovenii sunt strns lega?i, precum nem?ii de bavarezi. Ideea de existen?? a unui stat aparte ar fi o iluzie a puterii sovietice.

Pe drept cuvnt, o uniune cu Romnia, al doilea stat cel mai s?rac din UE dup? Bulgaria, nu pare deloc s? seduc? majoritatea popula?iei moldovene. Potrivit sondajelor, dou? sferturi dintre ei doresc s? intre n Uniune, dar doar 2% se consider? romni. De altfel, cum spunea zidarul n fa?a consulatului romn: Cu pa?aportul vreau doar s? merg mai departe, n Vest. De Romnia nu-mi pas?. V?rul s?u lucreaz? deja la Madrid ntr-un abator. n martie 2011, cnd Romnia va intra n spa?iul Schengen, sutele de mii de moldoveni titulari ai pa?apoartelor romne?ti vor putea n sfr?it s? se deplaseze liber n UE.

A?teptnd, valul migrator a atras aten?ia Bruxelles-ului. Populi?tii de dreapta se gr?besc s? scoat? un profit de aici. Andreas Mlzer, deputat european al FP, dreapta popular? austriac?, a cerut Comisiei Europene s? ia o pozi?ie asupra posibilit??ilor de a pune cap?t ac?iunilor romnilor. Pentru Germania, nu este ns? niciun motiv de ngrijorare, explic? Manfred Grund, deputat CDU al Bundestag. Majoritatea se instaleaz? doar n Italia ?i Spania.

Articol preluat din Der Spiegel

 
Bratislava particip? la Fondurile de stabilizare PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Luni, 19 Iulie 2010 09:46

Pe 15 iulie, guvernul slovac a acceptat s? contribuie la Fondurile de stabilizare a zonei euro, n valoare de 4,7 miliarde de euro, creat pentru a lini?ti pie?ele. Dar Bratislava refuz? s? mprumute Grecia. Situa?ia este critic?, declar? noul prim-ministru Iveta Radi?ov. La sfr?itul anului, deficitul bugetar al acestei ??ri va fi asem?n?tor cu cel al Greciei. Atena, aminte?te cotidianul, s-a angajat s? reduc? deficitul pn? la 8,7% din PIB pn? la sfr?itul anului.

Sursa : www.presseurop.eu

 
FMI si UE suspenda acordul de finantare cu Ungaria. Analistii se asteapta la o depreciere rapida a forintului PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Luni, 19 Iulie 2010 09:23

 

FMI si UE au suspendat revizuirea programului de finantare pentru Ungaria, convenit in 2008 pentru a salva tara de criza financiara, afirmand ca guvernul de la Budapesta trebuie sa ia decizii dure pentru reducerea deficitului bugetar, anunta Reuters.

Prin suspedarea discutiilor Ungaria nu va mai avea acces la o finantare de 25,1 miliarde dolari.

Negocierile cu FMI si UE ar fi trebuit sa se incheie la inceputul saptamanii viitoare. Analistii apreciaza ca forintul ar putea suferi o depreciere rapida luni, din cauza incertitudinilor legate de posibilitatile de finantare ale Ungariei.

Noul guvern de centru-dreapta al Ungariei, care a preluat puterea dupa alegerile din aprilie, a afirmat ca doreste o extindere a actualului acord cu finantatorii internationali pana la sfarsitul anului 2010, urmat de un nou acord de tip precautionary pentru 2011 si 2012.

Ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, a subliniat ca guvernul isi doreste reluarea negocierilor cu FMI. "Guvernul va continua discutiile cu organizatiile internationale, inclusiv cu FMI si UE", precizeaza el, intr-o declaratie preluata sambata de agentia de stiri MTI.

UE a publicat o declaratie separata, in care anunta ca se amana discutiile cu Ungaria pentru o etapa ulterioara.

"Ungaria a revenit pe drumul unei cresteri economice pozitive si acum are unul dintre cele mai reduse deficite bugetare din UE. Salut angajamentul autoritatilor in ceea ce priveste tinta de deficit bugetar pentru 2010", afirma Olli Rehn, comisar european pentru economie si afaceri monetare.

"Cu toate acestea, corectarea deficitului excesiv din 2011 va necesita decizii dure, in special in ceea ce priveste cheltuielile".

Ungaria are nevoie de acordul de ajutor financiar cu FMI si UE pentru a mentine increderea investitorilor de la care imprumuta bani. Tara ramane vulnerabila din cauza datoriei publice mari, de 80% din PIB, si din cauza dependentei de finantarea externa.

 

 

Articol preluat de pe HotNews.ro

 
Viata de pe Pamant dispare odata la 27 milioane de ani PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Duminică, 18 Iulie 2010 10:33


Cercetatorii americani sustin ca viata de pe pamant dispare la fiecare 27 milioane de ani, dupa care o ia de la capat.

Astrofizicianul Adrian Malott de la Universitatea din Kansas si paleontologul Richard Bambach de la Institutul Smithsonian sustin ca, cel putin in ultimii 500 de milioane de ani, a existat o explozie de extinctii la fiecare 27 milioane de ani.
Odata cu descoperirea acestui lucru, cercetarii cred ca Soarele ar fi orbitat de un vecin intunecat la fiecare 27 milioane de ani si de fiecare data aduce cu sine o multime de asteroizi pe care ii trimite pe Pamant. Acest saltelit a fost numit Nemesis, scrie
The Telegraph.
Regularitatea cu care satelitul orbiteaza in jurul soarelui este aproape la jumatate din timpul estimat initial, spun cercetatorii. Asta deoarece in ultimii 500 de milioane de ani soarele a avut multe interactiuni cu alte corpuri, iar campul gravitational al acelor stele au afectat cu siguranta orbita Nemesisului, facandu-l sa-si piarda regularitatea de 27 milioane de ani.
Rata de extinctie care poate sa difere de la 10% din speciile de pe pamant pana la intreaga viata de pe Terra nu se ma intampla exact la 27 milioane de ani ci poate sa varieze, inainte sau dupa, cu aproximativ 10 milioane de ani.
Cu toate astea specialistii ne linistesc si ne spun ca nu e nevoie sa ne panicam deoarece un asemenea eveniment a avut loc acum 10 milioane de ani, asa ca avem suficient timp la dispozitie pentru a vedea ce se intampla cu adevarat si pentru a gasi solutii la atacurile lui Nemesis.
9AM

 

 
Republica Moldova prime?te 91 de milioane de dolari de la FMI PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Duminică, 18 Iulie 2010 10:32


"Economia Moldovei ?i revine dup? recesiunea profund? provocat? de criza economic? global?. n cadrul programului sus?inut de Fond, autorit??ile au f?cut progrese ncurajatoare n restabilirea stabilit??ii economice ?i relu?rii cre?terii", a spus Naoyuki Shinohara, director adjunct ?i pre?edinte executiv, dup? discu?iile din cadrul comitetului executiv al FMI.

Consiliul director al Fondului Monetar Interna?ional (FMI) a decis, n ?edin?a de vineri, s? acorde Republicii Moldova o tran?? de mprumut de 90,78 milioane dolari, pe care guvernul de la Chi?in?u ar urma s? i foloseasc? pentru consolidarea pozi?iei bugetare ?i suplimentarea rezervelor valutare.

Consiliul executiv al FMI s-a ntrunit pe 16 iulie 2010, pentru a efectua prima revizie a programului de ?ar?, ncheiat n baza Mecanismului Extins de Creditare ?i a Mecanismului de Finan?are Extins? (ECF / EFF) ?i, n urma finaliz?rii acesteia, a aprobat acordarea tran?ei de 60 milioane de drepturi speciale de trage (DST) (90,78 milioane dolari) din totalul mprumutului de 369,6 milioane DST (circa 559,18 milioane dolari) convenit pe 29 ianuarie 2010.

Boardul Fondului a mai decis s? modifice criteriile de performan?? a deficitului bugetar pentru finalul lunii septembrie, ca urmare a reducerii ?intei de deficit aferent? anului 2010, se mai arat? n comunicatul FMI.

"Economia Moldovei ?i revine dup? recesiunea profund? provocat? de criza economic? global?. n cadrul programului sus?inut de Fond, autorit??ile au f?cut progrese ncurajatoare n restabilirea stabilit??ii economice ?i relu?rii cre?terii", a spus Naoyuki Shinohara, director adjunct ?i pre?edinte executiv, dup? discu?iile din cadrul comitetului executiv al FMI.

Autorit??ile de la Chi?in?u ?i-au propus s? ating? un deficit bugetar de 5,4% din produsul intern brut (PIB) n 2010, iar pentru 2011 au n vedere reducerea acestuia la 3,4% din PIB.

 
Bulgaria ?i Rusia au semnat pentru South Stream PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Duminică, 18 Iulie 2010 10:31


Bulgaria a ob?inut de la partenerii ru?i ?i un pre? mai mic pentru gaze. Bulgaria ?i Rusia au semnat foaia de parcurs pentru South Stream. Documentul a fost semnat la Varna de ministrul bulgar al energiei, Traiccio Traikov, ?i de omologul s?u din Rusia, Serghei ?matko. De asemenea, primul ministru al Bulgariei, Boiko Borisov, a fost prezent la ceremonie.

Compania mixt? de proiect bulgaro-rus? va fi nfiin?at? n februarie 2011. Segmentul gazoductului South Stream din Bulgaria va costa 835 milioane dolari. O cantitate de 17 miliarde metri cubi gaze, din totalul de 63 miliarde metri cubi de gaze, va fi transportat? prin gazoductele existente pe teritoriul Bulgariei. Restul cantit??ii va trece prin conducte noi n direc?ia est-vest.

Conductele vor fi construite ca parte a proiectului gazoductului South Stream, iar Bulgaria va avea 50% din dreptul de proprietate.

?i negocierile Bulgariei cu Rusia pentru pre?uri mai mici la gaz au fost un succes, a declarat premierul Boiko Borisov. n afara faptului c? Bulgaria a ob?inut pre?uri mai mici, nu vor mai fi folosi?i intermediari n negocierile pentru livr?rile de gaz ?i contractele vor fi ncheiate direct de Bulgargaz. Valoarea exact? a reducerilor nu a fost precizat ?i nu este clar dac? Bulgaria a f?cut din sc?derea pre?ului o condi?ie pentru semnarea foii de parcurs pentru South Stream.

 
<< Început < Anterior 2141 2142 2143 2144 2145 2146 2147 2148 2149 2150 Următor > Sfârşit >>

Pagina 2146 din 2205

Login



Arhiva de articole

< Mai 2018 >
Lu Ma Mi Jo Vi Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      

Reclama

Donatie PayPal

Puteti dona prin PayPal pentru a ajuta acest site:

Amount: