headerphoto
Eastern Political and Economical News
Curtea de la Haga: Proclamarea independentei Kosovo nu violeaza dreptul international PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Joi, 22 Iulie 2010 16:48

@font-face { font-family: Tahoma; } @page Section1 {size: 612.0pt 792.0pt; margin: 72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; mso-header-margin: 35.4pt; mso-footer-margin: 35.4pt; mso-paper-source: 0; } P.MsoNormal { MARGIN: 0cm 0cm 0pt; FONT-FAMILY: "Times New Roman"; FONT-SIZE: 12pt; mso-style-parent: ""; mso-pagination: widow-orphan; mso-fareast-font-family: "Times New Roman" } LI.MsoNormal { MARGIN: 0cm 0cm 0pt; FONT-FAMILY: "Times New Roman"; FONT-SIZE: 12pt; mso-style-parent: ""; mso-pagination: widow-orphan; mso-fareast-font-family: "Times New Roman" } DIV.MsoNormal { MARGIN: 0cm 0cm 0pt; FONT-FAMILY: "Times New Roman"; FONT-SIZE: 12pt; mso-style-parent: ""; mso-pagination: widow-orphan; mso-fareast-font-family: "Times New Roman" } H1 { FONT-FAMILY: "Times New Roman"; MARGIN-LEFT: 0cm; FONT-SIZE: 24pt; MARGIN-RIGHT: 0cm; mso-pagination: widow-orphan; mso-margin-top-alt: auto; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-outline-level: 1 } DIV.Section1 { page: Section1 }

alt

Curtea Internationala de Justitie a decis joi ca declararea unilaterala a independentei provinciei sarbe Kosovo in 2008 nu reprezinta o violare a dreptului international, anunta Reuters. Avizul Curtii este consultativ.

"Declaratia din 17 februarie 2008 nu a violat dreptul international general", a declarat presedintele Curtii Internationale de Justitie, Hisashi Owada.

Aceasta decizie ar putea avea implicatii pentru miscarile separatiste din intreaga lume, precum si asupra procesului de integrare europeana a Serbiei, noteaza agentia Reuters.

Este probabil ca, in urma verdictului Curtii de la Haga, mai multe tari sa recunoasca independenta Kosovo.

Daca avizul CIJ stabileste un nou principiu, un intreg proces de creare de noi state se va deschide in lume, ceea ce ar destabiliza multe regiuni", avertizase anterior presedintele sarb Boris Tadici.

Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pana in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE. CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU.

Pozitia Romaniei, care nu recunoaste independenta Kosovo, se opune pozitiei majoritare in UE si a Statelor Unite. Recent, Parlamentul European a adoptat o rezolutie prin care arata ca eurodeputatii "ar saluta recunoasterea de catre toate statele membre a independentei Kosovo" si incurajeaza statele membre sa-si intensifice abordarea comuna in ceea ce priveste Kosovo si resping impartirea acestui teritoriu.

"Avem cel mai solid respect de principiu fata de recomandarile Parlamentului European, dar in acelasi timp o linie nationala - nu mai putin principiala - in ceea ce priveste dosarul kosovar. Asteptam avizul consultativ al Curtii Internationale de Justitie pe aceasta problema si ne mentinem pozitia asumata de tara noastra", a declarat luna aceasta ministrul roman de externe Teodor Baconschi.

Sursa: NotNews.ro

Ultima actualizare în Joi, 22 Iulie 2010 20:15
 
Dou? ??ri- un spectacol un proiect comun al Oberhausen Theater ?i Teatrul Na?ional Radu Stanca Sibiu PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Joi, 22 Iulie 2010 11:19

 

Sec?ia German? a Teatrului Na?ional Radu Stanca Sibiu anun?? lansarea primului proiect din cadrul programului Dou? ??ri- un spectacol/ Zwei Lnder- ein Stck  ce se va desf??ura n perioada 25- 30 iulie a.c. la Oberhausen, Germania, sub forma unor ateliere de lucru la care vor participa ?ase elevi sibieni.

 

Dou? ??ri- un spectacol/ Zwei Lnder- ein Stck  face parte din  platforma de finan?are Dor de Duc?/ Wanderlust al Kulturstiftung des Bundes (Funda?ia Cultural? a Federa?iei Germane) ce ?i propune s? atrag? un nou segment de public spre teatru prin promovarea unor proiecte care s? reflecte realit??ile sociale din mediul urban contemporan avnd la baz? rolul important pe care il joac? teatrul n imaginea ?i identitatea unui ora?. Programul se desf??oar? pe trei module.

 

Primul modul al programului se va desf??ura n perioada 25- 30 iulie a.c. la Oberhausen sub titlul Heimat/ ?ara Natal?. Acest modul se constituie ca o sesiune de workshop-uri pentru dou? grupe de tineri ce se va desf??ura sub tematica migra?iei, apartenen?ei la o minoritate ?i a integr?rii acestora n societate. Cele dou? grupe de participan?i sunt formate din  ?ase tineri imigran?i din Oberhausen ?i, respectiv, un grup de ?ase elevi ai Colegiului Na?ional Samuel von Brukenthal sub ndrumarea profesorului Oana Seca? ?i al pedagogului teatral al sec?iei germane, Franz Kattesch. Ace?tia vor fi provoca?i s? se obi?nuiasc? cu un mediu nou ?i s? descopere pove?tile locuitorilor ?i via?a de zi cu zi a acestora pentru a putea reflecta ?i analiza realitatea din jurul lor folosind ca mijloc de expresie tehnici din arta teatrului pentru a exprima conceptul de ?ar? natal? ?i str?inatate. Aceast? sesiune de workshopuri va fi continuat? n luna octombrie la Sibiu ?i se va finaliza prin prezentarea unui spectacol de teatru.

 

Cel de-al doilea modul al programului se va desf??ura n perioada 1 septembrie 2010- 27 mai 2011 sub titlul Str?in am venit aici/ Fremd bin ich eingezogen ?i se va ncheia cu un spectacol comun bazat pe C?l?toria de Iarn? a lui Scubert, cu actorii celor dou? teatre din Oberhausen ?i Sibiu ?i regizat de elve?ianul Bernhard Mikescka.

 

Cel de-al treilea modul al programului const? n redactarea n paralel a dou? scenarii despre cele dou? ora?e : Oberhausen ?i, respectiv, Sibiu. Piesa cu titlul Sibiu va fi scris? de dramaturgul ?i poetul Lothar Trolle ?i regizat? de directorul teatrului din Oberhausen, domnul Peter Carp, iar textul pentru piesa cu titlul Oberhausen va fi redactat de scenarista ?i actri?a Lia Bugnar ?i pus n scen? de regizorul teatrului din Sibiu, Radu Alexandru Nica.

 

"Acesta este singurul mod de a crea un nou forum care s? produc? un schimb real ntre teatru ?i locuitorii unui ora?, iar noi suntem mndri s? demar?m acest proiect n colaborare cu un teatru din Germania. Cu siguran?? c? va fi o experien?? d?t?toare de energie!" a declarat Anna Neam?u, ?efa sec?iei germane a Teatrului Na?ional Radu Stanca.

 

 

 

 
Tribunalul de la Haga se pronun?? asupra independen?ei Kosovo PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Joi, 22 Iulie 2010 10:18


Curtea Interna?ional? de Justi?ie de la Haga va da, joi, un aviz consultativ foarte a?teptat n leg?tura cu independen?a provinciei Kosovo. Moment important pentru Serbia ?i Kosovo dup? ce  provincia ?i-a declarat unilateral independen?a n februarie 2008, iar noul statut a fost recunoscut de 69 de state din ntreaga lume, inclusiv de majoritatea statelor europene. Romnia face parte ns? dintre ??rile care nu au recunoscut Kosovo.

Optimism : acesta e cuvintul de ordine. n ambele tabere chiar, cea sirb? ?i cea kosovar?. Ne asteptam la o opinie pozitiva a Curtii Internationale de Justitie a declarat prim ministrul sirb.  Credem ca decizia va fi in armonie cu interesele poporului kosovar a spus, de partea cealalata prim ministrul Hashim Taci.

Va recunoaste sau nu Curtea aceasta provincie locuita de albanezi care si-a declarat independenta ?  Specialistii in drept international se asteapta la o decizie ambigua. Curtea va incerca sa evite sa creeze un precedent, pentru ca alte minoritati ar putea face la fel, spune pentru France presse Willem Wan Gutengen, profesor de drept international.

O opinie impartasita si de Jean dAspremont, expert in drept international la Universitatea din Amsterdam Curtea spune el, nu va deschide cutia Pandorei, nu va recunoaste o secesiune.  Dar Curtea nu va merge nici pina acolo inctit sa declare ca independenta Kosovo e ilegala. 

Vom asista joi deci  la un exercitiu foarte interesant. Comunitatea internationala spera ca dupa aceasta decizie cele doua parti sa reia dialogul, blocat pentru moment. Nu trebuie sa uitam spune un diplomat occidental ca ambele parti au un obiectiv comun : aderarea la Uniunea Europeana.

M?suri de securitate n Kosovo

Comandantul Misiunii NATO n Kosovo, Marcus Bentler, spune c? cei 10.000 de militari ai NATO sunt preg?ti?i s? intervin? n cazul n care situa?ia s-ar tensiona n zon?.

"Le cerem cet??enilor din Kosovo s? ?i exprime opiniile n mod pa?nic, a?a cum se ntmpl? n ??rile democratice, ?i s? demonstreze n acest fel gradul de maturitate pe care comunitatea interna?ional? l a?teapt? de la cet??enii Kosovo".

Comandantul a ?inut s? mai precizeze c? "Nu vrem s? intimid?m pe cineva, dar suntem preg?ti?i s? facem fa?? oric?rei forme de violen??".

Sursa : www.rfi.ro 

 

 
PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Joi, 22 Iulie 2010 10:03


Traian B?sescu a promis de curnd celor aproape 3,6 milioane de cet??eni ai Republicii Moldova, care se simt romni, c? vor putea c?l?tori liber n Romnia ?i n ??rile Uniunii Europene.
 

Intr-o conferin?? de pres? sus?inut? ieri la Palatul Cotroceni, pe tema raportului Comisiei Europene asupra Justi?iei, Traian B?sescu a fost ntrebat ce mesaj ar da ??rilor din UE cu privire la ngrijoarea c? mul?i cet??eni ai Republicii Moldova s? primeasc? cet??enia romn?. ?eful statului s-a ntrebat retoric "un guvern, un ?ef de stat ?i-a manifestat ngrijorarea?". B?sescu a ?inut s? calmeze starea de tensiune raportat? n presa interna?ional? ?i a precizat "s? nu aib? grij?, pentru c? moldovenii care primesc cet??enie stau, n cea mai mare parte, n Romnia. n UE sunt un milion de moldoveni care lucreaz? ilegal. Poate i ajut? cineva s? se legalizeze. Noi avem o obliga?ie de snge", a mai declarat Traian B?sescu.

 

Sursa: www.tribuna-basarabiei.ro

 
Putin anunta construirea unui nou cosmodrom in Rusia PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Miercuri, 21 Iulie 2010 11:06


Guvernul rus a hotarat sa investeasca aproape 800 de milioane de dolari in constructia unui nou cosmodrom, la Vostosnii, in regiunea Amur din sud-estul indepartat al Rusiei, a anuntat, luni, premierul Vladimir Putin. "Guvernul a decis sa investeasca 24,7 miliarde de ruble pentru a construi, in trei ani, cosmodromul de la Vostosnii", a declarat Vladimir Putin cu ocazia unei vizite in Orasul stelelor, centrul de pregatire a astronautilor din nordul Moscovei, transmite Mediafax. "Sper cu tarie ca Vostosnii sa devina primul cosmodrom national construit pentru misiuni civile, care sa asigure Rusiei o independenta absoluta pentru misiunile ei spatiale", a adaugat premierul rus, citat de site-ul oficial al guvernului. Rusia lanseaza cea mai mare parte a satelitilor sai si a celor straini de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan. Moscova plateste guvernului din Astana o chirie de 115 milioane de dolari pe an pentru dreptul de exploatare a cosmodromului.

 
Statul Major al Cehiei a fost jefuit PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Miercuri, 21 Iulie 2010 10:58


 

Persoane necunoscute au jefuit in aceasta noapte Statul major ceh. Cladirea este pazita non-stop de unitati ale politiei militare, consituind cel mai pazit obiectiv din tara.

In prezent se efectueaza cercetari. Exista cateva versiuni cu privire la motivul jafului. Cea mai plauzibila este cea conform careia chiar militarii ar fi cointeresati sa distruga documente legate de ofertele in valoare de multe milioane de euro pentru inzestrarea armatei cehe. Cu putin timp inainte ministrul apararii Alexandr Wondra, numit in functie cu cateva zile in urma a facut publica intentia sa de a efectua un audit financiar in departamentul sau.

 
Rusia a sters datoriile Afganistanului in valoare de 12 miliarde de dolari PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Miercuri, 21 Iulie 2010 10:47


 

Seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov aflat la Cabul a declarat ieri ca Rusia a sters datoriile Afganistanului in valoare de 12 miliarde de dolari.

 

Lavrov a spus ca  Rusia isi adduce aportul iun restaurarea economiei tarii, insanatosirea finantelor sale, iar  in acest an Rusia a sters restul datoriei Afganistanului catre Rusia in valoare de 891 de dolari. Valoarea totala a datoriei era de 12 miliarde de dolari .

 

Ministrul rus a mentionat ca  Rusia va continua si in acest an sa acorde ajutor umanitar  si ca se prevede aplicarea unor masuri suplimentare inclusiv de inzestrare a armatei si politiei afgane, de pregatire a cadrelor pentru structurile puterii din Afganistan.

 

La sfarsitul lunii martie 2009 Clubul Creditorilor de la Paris a iertat toate datoriile Afganistanului in valoare de 1,026 de miliarde de dolari.

 

La sfarsitul lunii ianuarie 2010 FMI si Banca Mondiala au declarat ca sunt gata sa sprijine programul international de stergere a datoriei de stat a acestei tari.

 

In prezent Afganistanul primeste ajutor din partea organizatiilor financiare internationale in cadrul programului de sustinere a tarilor cu datorii mari (Heavily Indebted Poor Countries Initiative, HIPC Initiative).

 
PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Miercuri, 21 Iulie 2010 09:46

"Birocra?ia iube?te crizele", scrie Dziennik Gazeta Prawna, ridicnd problema cre?terii cheltuielilor eurocra?ilor de la Bruxelles dar ?i din alte p?r?i. "Bugetul Comisiei Europene, scrie cotidianul, este ntr-o cre?tere continu?, iar noile institu?ii ale UE se preg?tesc s? se angajeze n misiuni anti-recesiune". Numite "castele de cerneal?" n limbajul euro-vorbitorilor, singura lor misiune este de a produce "mii de pagini de rapoarte de care nimeni nu are nevoie". Patru astfel de institu?ii vor deveni opera?ionale n ianuarie 2011 : Autoritatea Bancar? European?, Autoritatea pentru Asigur?ri Europene ?i Pensii Profesionale, Autoritatea European? pentru Valori Mobiliare ?i Pie?e ?i Consiliul European al Riscurilor Sistemice. Bugetul lor cumulat este de 20 milioane euro.

"Acesta este doar o pic?tur? n oceanul costurilor actuale", se ngrijoreaz? cotidianul. Purt?torul de cuvnt al Comisiei Europene, Michael Mann, a admis recent c?, costurile func?ion?rii birocra?iei UE vor cre?te cu 4,4% n anul viitor, ajungnd la 8,3 miliarde euro. Dar asta nu e totul. Eurocra?ii sunt printre pu?inii birocra?i ai Europei  care nu trebuie s? se team? de o nghe?are a pensiilor. David Allaby, redactor ?ef al British Public Servant Magazine, a spus c? UE se joac? lejer cu cuvintele pentru a crea aparen?a unor economii: "Noile programe sunt numite acum 'structuri' ?i nu 'institu?ii', iar n ceea ce le prive?te, nu a fost remarcat? nici o reducere real? a costurilor".

Sursa: Dziennik Gazeta Prawna

 
Nicolae si Elena Ceausescu sunt deshumati astazi PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Miercuri, 21 Iulie 2010 09:41


So?ii Ceau?escu sunt deshuma?i miercuri pentru a se afla dac? r?m??i?ele din cele dou? morminte sunt sau nu ale lor. Deshumarea lor are loc la cererea lui Mircea Oprean, so?ul Zoiei Ceau?escu. El vrea s? afle dac? cei doi sunt ngropa?i n cimitirul Ghencea.

Valentin, singurul copil al so?iilor Ceau?escu aflat n via??, a cerut prelevarea de probe pentru testare ADN. n acest fel, medicii de la IML ar urma s? stabileasc? dac? r?m??i?ele p?rinte?ti apar?in celor doi. Dup? deshumare ?i prelevarea probelor, r?m??i?ele p?mnte?ti au fost renmormntate.

 

Potrivit directorului general al Institutului Na?ional de Medicin? Legal? (INML), Dan Dermengiu, testele ADN n cazul so?ilor Nicolae ?i Elena Ceau?escu ar putea dura ?i ?ase luni dac? solul n care au stat sicriele a avut mult? umiditate, ngr???minte sau acid.

n aprilie 2005, Zoia Ceau?escu, fiica lui Nicolae ?i a Elenei Ceau?escu, a cerut concesionarea mormintelor p?rin?ilor s?i. Atunci, Administra?ia Cimitirelor ?i Crematoriilor Umane a depus la instan?? un act n care spunea c? nu poate onora cererea pe motiv c? nu exist? nici un document oficial care s? ateste c? acolo este nmormntat cuplul Ceau?escu.

n 30 septembrie 2005, Judec?toria sectorului 5 a respins cererea Zoiei Ceau?escu, dar obliga Ministerul Ap?r?rii Na?ionale s? demonstreze cu acte c? so?ii Ceau?escu se afl? n mormintele respective.

Dup? 4 ani de procese, Valentin Ceau?escu ?i cumnatul s?u Mircea Oprean au ob?inut n 2009  certificatul de concesiune a mormintelor.

 Sursa: www.rfi.ro

 
<< Început < Anterior 2141 2142 2143 2144 2145 2146 2147 2148 2149 2150 Următor > Sfârşit >>

Pagina 2143 din 2205

Login



Arhiva de articole

< Mai 2018 >
Lu Ma Mi Jo Vi Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      

Reclama

Donatie PayPal

Puteti dona prin PayPal pentru a ajuta acest site:

Amount: