headerphoto
Eastern Political and Economical News
Kosovo inten?ioneaz? s? adere ca membru plenipoten?iar la ONU PDF Imprimare Email
Duminică, 25 Iulie 2010 21:27

altn anul 2011 Kosovo poate s? depun? cererea de ob?inere a calit??ii de membru ONU, a declarat pre?edintele kosovar Fatmir Sejdiu. Potrivit spuselor acestuia, Kosovo are nevoie de noi recunoa?teri, ca n anul viitor s? prezinte serioase argumente n favoarea cererii sale de aderare la Organiza?ia Na?iunilor Unite.

Pri?tina mizeaz? c? statailtatea Kosovei va fi recunoscut? pn? la deschiderea sesiunii ordinare a Adun?rii generale a ONU din septembrie curent de nc? cteva zeci de ??ri. Anume la aceast? sesiune va fi examinat subiectul kosovar.Amintim c? la 22 iulie Curtea Interna?ional? de Justi?ie de la Haga a declarat c? autoproclamndu-?i independen?a, Kosovo nu a nc?lcat normele de drept interna?ional. Justi?ia a examinat legalitatea proclam?rii independen?ei Kosovo n urma solicit?rii Adun?rii generale a ONU. Judec?torii au fost pu?i n situa?ia de-a r?spunde la ntrebarea Corespunde dar proclamarea unilateral? de c?tre institu?iile provizorii ale autoguvern?rii Kosovo conform normelor dreptului interna?ional?".

 
PDF Imprimare Email
Duminică, 25 Iulie 2010 21:25

altRusia amenin?? cu aplicarea de m?suri severe la adresa muncitorilor sezonieri din Basarabia.

Presa rus? amenin?? ca urmare a decretului pre?edintelui Republicii Moldova Mihai Ghimpu care a declarat Ziua de 24 iulie ca Zi a ocupa?iei sovietice c? va amplifica problemele ruso-moldovene?ti. Acestea ar putea s? se r?sfrng? nu doar asupra chestiunii vinicole moldovene?ti, ci ?i a muncitorilor sezonieri basarabeni care muncesc pe teritoriul rus. Ac?iunile pre?edintelui moldovean Mihai Ghimpu sunt interpretate ca agresive ?i de inamici?ie. Evaluarea ruseasc? este f?cut? la unul dintre cele mai nalte niveluri. Actaulmente Rusia manifest? ostilitate vizibil? fa?? de trei pre?edin?i din spa?iul postsovietic: moldoveanul Mihai Ghimpu, georgianul Mihai Saaka?vili ?i belorusul Luka?enco. Deocamdat?, reprezentan?ii Serviciului Federal de Migra?ie a Rusiei asigur? opinia public? c? nu vor expulza cu for?a pe nimeni, doar c? nu infirm? faptul c? atitudinea fa?? de moldoveni s-a nr?ut??it considerabil. Faptul c? fa?? de muncitorii sezonieri moldoveni din Rusia au nceput s? ase eviden?ieze o atitudine negativ? a confirmat directorul adjunct al Serviviului Federal de Migra?ie a Federa?iei Ruse Ecaterina Egorova, care n cadrul videochatului Chi?in?u-Kiev-Moscova a declarat c? unul din motivele care au f?cut s? exste o ostilitate n societatea rus? fa?? de moldoveni a nsemnat decretul lui Mihai Ghimpu care a anun?at ziua de 28 iunie ca zi a ocupa?iei sovietice. Concomitent, rusoaica Ecaterina Egorova a propus ca num?rul muncitorilor sezonieri moldoveni care activeaz? n Rusia s? fie mic?orat, invocnd criza financiar?.

Conform datelor Serviciului federal de migra?ie a Federa?iei Ruse, n Rusia muncesc circa 500 mii de cet??eni ai Republicii Moldova.

 
In Afganistan s-au descoperit rezerve minerale in valoare de un trilion de dolari, insa nu exista posibilitatea de a le exploata PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Duminică, 25 Iulie 2010 09:46


 

Asa cum s-a adeverit, Afganistanului este bogat nu numai cu pamantul util cultivarii macului pentru opiu. Geologii americani, care lucrau initial pentru Pentagon, au descoperit in tara rezerve uriase de minerale. Pe lista se afla fier, cobalt, aur, cupru cu o valoare totala de mai mult de 900 de miliarde de dolari. Dar principala bogatie a acestei tari central-asiatice este un metal usor, litiul, necesar productiei de baterii.

 

Cautarile resursele naturale au inceput in Afganistan inca in timpurile in care tara era controlata de trupele sovietice. Savantii din URSS, au strabatut toata tara, chiar daca erau lupte, au adunat o multime de mostre de minerale si le-au introdus pe o harta. Se presupunea ca exploatarea resurselor naturale impreuna cu poporul fratesc afgan va incepe dupa ce vecinul din sud va fi pacificat si cat de cat civilizat. Insa lucrurile au decurs altfel: contingentul limitat a plecat, Uniunea Sovietica s-a destramat, iar Afganistanul s-a intors la perioada medievala mujahedino-talibana. Exploatarea mineralelor a devenit  neactuala.

 

La inceputul anilor 2000, la putin timp dupa intrarea trupelor NATO in Afganistan interesul fata de resursele naturale ale tarii a aparut din nou. S-a adeverit ca hartile alcatuite de specialistii sovietici s-au pastrat intr-un mod miraculos in timpul razboilului civil si a interventiei NATO. Geologii afgani au ascuns cele mai pretioase documente acasa si le-au transmis administratiei militare americane dupa alungarea talibanilor din Kabul in anul 2001.

 

Incepand cu anul 2004 savantii americani au inceput cercetari noi, sprijinindu-se pe hartile vechi. Noile investigatii s-au facut in mare parte din avion, insa cu folosirea celor mai noi tehnologii. In 5 ani s-au facut cateva incercari de a cerceta la scara larga geologia tarii, in rezultatul carora cunostintele cu privire la resursele naturale au crescut in mod considerabil.

 

Judecand dupa informatiile publicate de The New York Times in Afganistan nu exista petrol si gaz in cantitati comerciale, in schimb diverse metale exista in exces. Cele mai mari sunt rezervele de fier valoarea rezervelor de fier a fost estimata de geologii americani la 421 de miliarde de dolari, cuprul in valoare de 274 miliarde de dolari, niobiul un metal foarte rar la 81,2 miliarde, cobaltul 50,8 miliarde, aurul 25 miliarde, molibdenul 24 miliarde. Suma se ridica la mai mult de 900 de miliarde de dolari.  

 

Pentru o tara ca Afganistanul o astfel de suma este cu adevarat uriasa, daca o comparam cu PIB-ul care in anul 2009 a fost de 13,5 miliarde de dolari, iar exploatarea acestor rezerve ar asigura o existenta independenta a tarii pe o perioada de 80 de ani.

 

O alta expeditie efectuata de geologi sub patronatul Pentagonului a descoperit in zona terenurilor saline din partea de vest a tarii rezerve enorme de litiu cel mai usor metal. Rezervele sunt atat de mari, incat acest depozit este considerat a fi cel mai mare din lume. Departamentul militar american Afganistanul a denumit Afganistanul - Arabia Saudita a litiului.

 

Litiul este un metal foarte pretios si strategic. El este de neinlocuit in producerea bateriilor si acumulatoarelor. Iar cererea pentru acest metal va creste in anii urmatori.

 

China este cel mai mult interesata de rezervele naturale ale Afganistanului. In China se concentreaza cea mai mare parte a industriei de prelucrare a metalelor rare si respectiv a litiului. Daca chinezii ar reusi sa directioneze livrarile spre ei

China ar obtine hegemonia nu numai in domeniul textilelor, electronicii si otelului, dar si pe piata mondiala a marfurilor verzi, foarte la moda azi. In plus cea de-a treia ca marime economie a lumii ar micsora dependenta sa de petrol.

 

Insa pana atunci exista o multime de probleme. Prima dintre acestea este cea tehnologica. Spre exemplu in Bolivia exista rezerve inutile de litium, intr-o cantitate de 3 milioane de tone. O astfel de cantitate ar fi suficienta pentru asigurarea cererii mondiale de litiu pe parcursul a zeci de ani, insa extractia practic nu se poate face deoarece metalul se gaseste repartizat neuniform pe o suprafata de multe mii de kilometri. Cum guvernul bolivian a cerut ca intregul ciclu de extragere si prelucrare sa se desfasoare pe teritoriul tarii, investitorii au decis ca afacerea nu este profitabila, astfel incat exploatarea litiului in Bolivia asa si nu a inceput.

 

Aceleasi probleme de investitie vor fi si in Afganistan. URSS abia incepuse exploatarea resurselor naturale ale acestei tari, iar in timpul guvernelor islamice din anii90 si aceasta industrie minuscula a disparut. Asa ca procesul va trebui inceput de la zero, in comparatie cu Irakul unde zacamintele de petrol au fost doar conservate pe perioada razboiului. Imediat dupa ce s-a facut o ordine minima in irak, investitorii au inceput lucrarile avand o baza solida. In Afganistan insa exploatarea, luandu-se in calcul relieful tarii, infrastructura zero si lipsa absoluta a cadrelor locale se va ridica la zeci de miliarde de dolari. Este putin probabil ca BHP Billiton sau Chinalco sa fie de acord sa investeasca o astfel de suma chiar daca Kabului va oferi garantii.

 

Cea mai mare problema este cea politico-militara. Cu toate eforturile, trupele NATO sunt departe de a controla cea mai mare parte a tarii in Afganistan in continuare actioneaza detasamentele de talibani, trupe tribale sau pur si simplu bande cu origine politica necunoscuta. Investitiile se fac in conditii de stabilitate insa despre Afganistan nu se poate spune asa ceva.

 

Evident ca multi dintre comandantii detasamentelor militare afgane in anumite conditii nu ar avea nimic impotriva sa primeasca bani de la corporatii pentru asigurarea securitatii exploatarii zacamantului. La urma urmelor litiul si fierul reprezinta un inlocuitor destul de bun al macului, cazut de ceva vreme in dizgratie.

 

In acest caz insa cea mai nemultumita va fi administratia militara americana a tarii. Militarii nu vor fi incantati daca banii platiti talibanilor vor fi folositi pentru organizarea noilor acte teroriste.

 

In orice caz in viitorul apropiat este putin probabil ca rezervele naturale enorme ale Afganistanului sa fie utile.

 
Vaghif Guseinov directorul Institutului pentru Analiza Strategica: In Kyrgyzia se poarta o lupta pentru uraniu PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Sâmbătă, 24 Iulie 2010 18:20


 

Razboiul dintre sudul si nordul Kyrgyziei, evenimentele sangeroase care au avut loc acolo sunt legate de faptul ca in acest punct s-au ciocnit interesele multor jucatori mondiali. America, Rusia, China.

De ce? Este mult prea simplist sa  vorbim spre exemplu despre baza Manas, care alimenteaza Afganistanul. Sau ca anumite forte extrem de inluente lupta pentru intaietate in traficul de droguri. Nu, este vorba despre uraniu aceasta materie prima a secolului XXI. Petrolul si gazul nu vor exista vesnic, chiar este periculos pentru planeta sa fie arse in astfel de cantitati, natura se razbuna. Toti inteleg acest lucru. In schimb pe toti ii intereseaza de uraniu / si Rusia, si SUA, si NATO, si China.

In plus in Asia Centrala Kyrgyzia are o pozitie extrem de reusita. Din pacate logica geopoliticii actuale este de asa natura incat daca stingi incendiul in Kyrgyzia el va izbucni intr-un alt loc in Asia. Luptele continua deja de zeci de ani si va continua alte sunte de ani. Deciziile trebuie sa fie radicale. Insa tarile-factor de decizie nu pot sau nu doresc sa inteleaga acest lucru, sau sunt cointeresate sa existe un nucleu de conflict in Asia Centrala.

Dupa destramare URSS in Kyrgyzia au existat probleme. Parea ca s-a reusit pacificarea zonei. In realitate boala a fost doar cosmetizata.

 
PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Sâmbătă, 24 Iulie 2010 18:19


Pre?edintele Traian B?sescu a declarat, smb?t?, la tab?ra de la B?ile Tu?nad, c? are aceea?i viziune ca ntotdeauna, respectiv "autonomie egal? pentru to?i cet??enii romni, indiferent de etnie".

?eful statului a f?cut declara?ia n acest sens la seminarul cu tema "Europa Central? - Centrul Europei?", organizat n cadrul taberei studen?e?ti "Tusvnyos 21", r?spunznd unei ntreb?ri din partea participan?ilor.

"O s? spun ce am mai repetat: to?i cet??enii Romniei au nevoie de autonomie, iar procesul continu?, nu s-a oprit la o oarecare autonomie financiar?, la autonomia de a te organiza, de a face programe din resursele financiare", a spus B?sescu.

Pre?edintele a dat asiguri c? va fi unul dintre aceia care "vor presa pentru ca procesul de autonomie s? creasc?".

"Nu pot ns? s? fiu incorect, s? v? spun c? am alt? viziune dect cea pe care am sus?inut-o ntotdeauna: autonomie egal? pentru to?i cet??enii romni, indiferent de etnie", a subliniat el.

Traian B?sescu a f?cut referire ?i la men?ionarea Tratatului de la Trianon. "S-a vorbit de Trianon. Eu nu comentez Trianonul, cum nu comentez nici alte elemente de istorie care ne-ar desp?r?i. A? vrea s? comentez viitorul care ne leag? pe unii de ceilal?i", a continuat el.

n ceea ce prive?te autonomia romnilor din afara frontierelor ??rii, pre?edintele Traian B?sescu a spus c? Romnia nu-?i va permite niciodat? ca n rela?ia cu statele pe teritoriul c?rora tr?iesc romni s? intervin? cu privire organizarea administrativ?.

"Ceea ce noi solicit?m statelor membre sau nemembre ale Uniunii unde tr?iesc romni este s? le fie respectat dreptul de a-?i men?ine cultura, limba, de a nv??a n limba lor, de a se manifesta cultural, drepturi care s? prezerve valorile culturale lingvistice romne?ti ?i, n acela?i timp, vom face tot ceea ce ?ine de noi pentru ca romnii care tr?iesc n afara frontierelor s? simt? c? Romnia se gnde?te la ei. Nimeni nu poate sus?ine c? a existat m?car o singur? interven?ie a autorit??ilor romne la un stat pe teritoriul c?ruia tr?iesc romni n care s? cerem organiz?ri administrative", a spus el.

Sursa: Mediafax

 
In 2010 se vor termina resursele de metale rare PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Vineri, 23 Iulie 2010 10:17


 

Civilizatia occidentala moderna depinde nu numai de petrol, dar si de metale rare : gaye inerte, litiu, beriliu, galiu, indiu, germaniu, vanadiu, titan, molibden, wolfram si alte minerale rare, fara de care industria contemporana de constructii de masini este imposibila. Cu toate ca multe dintre acestea se gasesc in cantitati mari in scoarta terestra, extractia lor pe teritoriul Europei si ale SUA este ingreunata. 97% dintre cele mai cunoscute reyerve ale acestor metale pretioase se afla pe teritoriul Chinei.

Conform publicatiei britanice  Independent , catre anul 2012 guvernul Chinei va inceta exportul metalor rare extrase pe teritoriul sau, lasandu-le pentru necesitati proprii. Acest lucru poate insemna pentru lumea occidentala imposibilitatea producerii marfurilor electrice si electronice, si dependenta economica totala de China. In prezent cererea mondiala pentru metale rare constituie 120 000 de tone pe an, insa guvernul Chinei ofera pentru export nu mai mult de 30 000 tone de astfel de metale.

 
Tokes Laszlo compara Secuimea cu Kosovo si spune ca maghiarii ar trebui sa iasa in strada pentru obtinerea autonomiei PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Vineri, 23 Iulie 2010 09:46

 

 

Vicepresedintele Parlamentului European Tokes Laszlo a pledat joi, la Baile Tusnad, pentru autonomia Tinutului Secuiesc si spus ca, daca va fi nevoie, maghiarii trebuie sa iasa in strada si sa adopte modelul catalan, anunta Agerpres. Declaratiile liderului maghiar vin dupa ce Curtea de Justitie de la Haga a decis ca proclamarea independentei provinciei Kosovo nu a incalcat dreptul international.

Tokes Laszlo a participat la Sedinta Forumului de Coordonare Maghiar din Transilvania, programata in cadrul Universitatii de Vara Tusvanyos, la care au mai luat parte vicepremierul Marko Bela, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, si presedintele executiv al Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), Toro T. Tibor.

Vicepresedintele Parlamentului European a vorbit despre importanta actiunilor comune ale maghiarilor, despre unitate si solidaritate si a acuzat atat UDMR cat si Partidul Civic Maghiar ca sunt vinovate ca aceasta unitate nu s-a infaptuit.

Tokes Laszlo a comparat, din nou, Secuimea cu Kosovo si a sustinut ca maghiarii din Romania trebuie sa obtina autonomie asa cum Kosovo a obtinut independenta.

"Trebuie sa ajungem in taramul unitatii comune. O microregiune de talia Kosovo este si Secuimea. Kosovo si-a dobandit independenta, de ce nu ar putea si Secuimea sa aiba autonomie?", s-a intrebat europarlamentarul.

El a fost indelung aplaudat atunci cand a spus ca, daca va fi nevoie, maghiarii trebuie sa iasa in strada pentru a cere autonomia, asa cum fac catalanii.

"Trebuie sa iesim in strada daca este nevoie, daca trebuie atunci Secuimea are nevoie de un instrument de tip catalan, dar atunci UDMR nu va mai fi la guvernare pentru ca vom manifesta impotriva lor. (...) Va fi autonomie, bineinteles ca va fi, dar cu cat vor fi mai multi care nu vor crede in ea, autonomia se va obtine mai greu. Trebuie sa revenim si asupra autonomiei invatamantului. Daca nu cerem mult, vom primi putin. Nu trebuie sa renuntam la obiectivele noastre de baza", a spus Tokes Laszlo.

Vicepremierul Marko Bela a fost mult mai rezervat in declaratii si chiar a recunoscut, la un moment dat, ca daca UDMR ar fi fost in opozitie, ar fi putut sa faca declaratii mai dure. El a subliniat ca este important ca maghiarii sa colaboreze si sa aiba aceleasi obiective, pentru ca altfel autonomia nu se va putea obtine.

"Fara cooperare autonomie nu va exista. Daca nu mergem impreuna intr-o singura directie, nu vom obtine autonomie", a afirmat Marko.

El a preferat sa vorbeasca de instrumentele pe care UDMR le are prin prezenta sa la guvernare si a subliniat ca descentralizarea si trecerea spitalelor in subordinea autoritatilor locale tine de conceptul de autonomie. De asemenea, Marko Bela a tinut sa precizeze ca UDMR nu doreste sa creeze o regiune pe criterii etnice, ci doar tine cont de criteriile obiective ale unei regiuni economice. Vicepremierul a subliniat ca "trebuie convins Bruxelles-ul ca este nevoie de dezvoltarea acestei regiuni si nu numai".

Unul dintre cei mai vehementi vorbitori a fost presedintele executiv al Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), Toro T. Tibor, care a afirmat ca a inceput sa-si piarda rabdarea privind lipsa de rezultate. Toro a spus ca nu crede ca maghiarii vor iesi in strada intr-un numar atat de mare precum catalanii dar s-ar multumi "cu 100.000 care sa iasa in strada la Miercurea Ciuc".

Lucrarile Universitatii de Vara de la Baile Tusnad continua pana sambata, cand este asteptat premierul Ungariei, Orban Viktor, organizatorii sustinand ca la manifestare va fi prezent, in ultima zi, si presedintele Romaniei, Traian Basescu.

 

 

Sursa : HotNews.ro

 
PDF Imprimare Email
Vineri, 23 Iulie 2010 08:13

altAutorit??ile ucrainene insist? pentru includerea n sfera de aplicare a noii Conven?ii de la Belgrad privind regimul naviga?iei pe Dun?re a canalulului Bstroe, dar Romnia respinge aceast? ini?iativa, ceea ce duce la blocarea procesului de revizuire a instrumentului juridic.

Ministerul romn de Externe a precizat, la solicitarea NewsIn, c? ambasadorul Romniei la Kiev, Traian Lauren?iu Hristea, a f?cut la 16 iulie o vizit? de prezentare la noua conducere a Ministerului Transporturilor ?i Comunica?iilor din Ucraina, avnd discu?ii cu o delega?ie condus? de ministrul Konstiantin Efimenko.
Potrivit MAE, vizita a avut loc la ini?iativa p?r?ii romne, iar cu aceast? ocazie au fost discutate unele aspecte privind colaborarea bilateral?, cu accent pe proiectele de cooperare transfrontalier? n domeniul transporturilor.
n cursul discu?iilor, partea romn? a subliniat necesitatea respect?rii cu bun?-credin?? de c?tre Ucraina a procedurilor de consultare ?i cooperare prev?zute de Conven?ia Espoo, precum ?i a celorlalte conven?ii interna?ionale aplicabile n cazul proiectului canalului de naviga?ie de mare adncime realizat de Ucraina pe bra?ele Chilia ?i Bstroe ale Dun?rii.
Ambasadorul Hristea a ar?tat c? autorit??ile ucrainene nu sunt ndrept??ite s? efectueze lucr?ri suplimentare n cadrul proiectului, pn? la finalizarea procedurilor prev?zute de normele interna?ionale, men?ioneaz? MAE.

Ucraina "nu se astmp?r?": Kievul nu respect? normele privind canalul Bstroe

n ceea ce prive?te chestiunea Conven?iei de la Belgrad privind regimul naviga?iei pe Dun?re, partea care a ini?iat procesul de revizuire a acestui instrument juridic a fost Romnia statul riveran pe teritoriul c?ruia se afl? cea mai ntins? por?iune a fluviului, arat? Ministerul de Externe. Blocajul actual n care se afl? acest proces este datorat autorit??ilor ucrainene, care insist? pentru includerea n sfera de aplicarea a noii Conven?ii a canalului Bstroe, n prezent doar Canalul Sulina avnd statut de cale navigabil? interna?ional?, conform Conven?iei de la Belgrad.
"Propunerea este inacceptabil? pentru partea romn?, ntruct ar echivala cu omologarea juridic? a unui proiect realizat cu nc?lcarea normelor ?i standardelor interna?ionale. Pozi?ia p?r?ii romne n aceast? materie a fost comunicat? p?r?ii ucrainene. Partea romn? este deschis? oric?ror variante de finalizare a procesului de revizuire a Conven?iei de la Belgrad care s? respecte interesele tuturor statelor riverane, inclusiv ale Romniei", precizeaz? MAE.
Referitor la preocup?rile exprimate recent de oficiali ucraineni privind presupuse ac?iuni cu impact negativ asupra mediului ale p?r?ii romne n Delta Dun?rii, MAE reitereaz? ca Romnia respect? pe deplin obliga?iile de mediu cu privire la activit??ile ntreprinse pe teritoriul s?u. Problematica pretinselor activit??i ale Romniei n Delta Dun?rii a fost analizat? deja de Comitetul de Implementare a Conven?iei Espoo organul competent s? evalueze aplicarea acestei Conven?ii urmare unei plngeri a Ucrainei mpotriva Romniei, depus? la 6 martie 2009. Comitetul de Implementare a concluzionat, n cadrul sesiunii din perioada 23-25 februarie 2010, c? partea romn? nu a nc?lcat prevederile Conven?iei cu privire la niciuna din activit??ile la care se f?cea referire n sesizarea Ucrainei, adaug? Ministerul de Externe.
Romnia a notificat partea ucrainean?, n conformitate cu prevederile Conven?iei Espoo, cu privire la proiectele cu posibil impact transfrontalier asupra teritoriului ucrainean. Partea romn? a r?spuns ?i r?spunde, n mod constant, solicit?rilor oficiale de informa?ii ?i clarific?ri transmise de autorit??ile ucrainene pe aceast? tem?, se arat? n r?spunsul MAE la solicitarea NewsIn.
Agen?ia Ukrinform a relatat mar?i c? ministrul ucrainean al transportului ?i comunica?iilor, Kostiantin Efimenko, i-a transmis ambasadorului romn la Kiev, Traian Lauren?iu Hristea, o cerere de clarific?ri privind pozi?ia Romniei fa?? de Conven?ia privind regimul naviga?iei pe Dun?re.
Ucraina, al?turi de majoritatea ??rilor din regiunea Dun?rii care sunt membre al Comisiei Dun?rii, sus?ine consolidarea cooper?rii n domeniul transportului pe c?ile navigabile interne ?i liberalizarea pie?elor serviciilor de transport prin modernizarea cadrului legal de navigare pe Dun?re, potrivit ministrului. De asemenea, el a subliniat c? Ucraina inten?ioneaz? s? investeasc? resurse semnificative n dezvoltarea regiunii Dun?rii, iar canalul de mare adncime Bstroe este prioritatea n acest dosar. Efimenko i-a dat asigur?ri diplomatului romn c? Ministerul ucrainean al Transportului a admis toate obliga?iile interna?ionale asumate n leg?tur? cu acest proiect ?i va depune suficiente eforturi n viitor pentru c? dezvoltarea canalului Bstroe s? fie att n beneficiul Ucrainei, ct ?i n cel al societ??ii europene.

Sursa:9AM

 
PDF Imprimare Email
Vineri, 23 Iulie 2010 08:07

altAutorit??ile siriene au interzis portul valului islamic integral n campusurile universitare, anun?? ministrul Inv???mntului Superior, Ghiyath Barakat, citat de BBC News online.

Potrivit ministrului, portul valului integral intr? n contradic?ie cu valorile academice ?i tradi?ia universit??ilor siriene, relateaz? MEDIAFAX.
Kinda al-Shammat, un profesor de drept din Damasc, a salutat decizia, afirmnd c? este o dovad? de modera?ie. "Universit??ile siriene nu au fost niciodat? la o extrem? sau la cealalt?", afirm? al-Shammat, citat de postul Al-Arabiya.
De curnd, Camera Deputa?ilor din Fran?a a interzis portul valului islamic integral n locuri publice. Pentru a intra in vigoare, m?sura trebuie aprobat? ?i de Senat.
Sursa:9AM

Ultima actualizare în Vineri, 23 Iulie 2010 08:16
 
<< Început < Anterior 2141 2142 2143 2144 2145 2146 2147 2148 2149 2150 Următor > Sfârşit >>

Pagina 2142 din 2206

Login



Arhiva de articole

< Mai 2018 >
Lu Ma Mi Jo Vi Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      

Reclama

Donatie PayPal

Puteti dona prin PayPal pentru a ajuta acest site:

Amount: