headerphoto
Eastern Political and Economical News
Ieri au avut loc trei cutremure in Marea Neagra PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Luni, 26 Iulie 2010 12:14


Potrivit site-ului Intitutului Na?ional pentru Fizic? a P?mntului (INFP) sambata seara,  intr-un interval de cinci minute in Marea Neagra au avut loc trei cutremure

Seismele aveau magnitudini cuprinse ntre 2,9 ?i 4.3 grade. Potrivit datelor INFP, primul cutremur, de 2,9 grade, a avut loc la o adncime de trei kilometri, smb?t?, la ora 18.51, la latitudinea 44.40N ?i longitudinea 32.42E.

Cel de-a doilea seism resim?it n Marea Negra? smb?t?, la ora 18.55, a avut 4,3 grade , fiind produs la o adncime de 30 de metri, la latitudinea 43.69N ?i longitudinea 35.29E.

Ultimul seism, produs la cteva secunde dup? cel de-al doilea, a avut 3,9 grade, producndu-se la o adncime de 32 de metri, la latitudinea 44.52N ?i longitudinea 32.59E.

Sursa: Mediafax

 
Bancile chineze au probleme cu recuperarea finantarilor acordate pentru infrastructura locala PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Luni, 26 Iulie 2010 12:07

Bancile chineze ar putea avea probleme cu recuperarea a 23% din totalul de 7.700 miliarde yuani (1.100 miliarde de dolari) reprezentand credite prin care au finantat proiectele de infrastructura ale autoritatilor locale.

Potrivit agentiei Mediafax in jur de jumatate din aceste imprumuturi trebuie sa fie refinantate din surse secundare, inclusiv de catre giranti, pentru ca proiectele genereaza venituri insuficiente.

Comisia de reglementare a sistemului bancar din China a dispus ca bancile sa treaca la necolectabile creditele neperformante pana la sfarsitul acestui an.

 

 

Sursa : Mediafax

 
Rusia a sistat finan?area pentru administra?ia Transnistriei PDF Imprimare Email
Duminică, 25 Iulie 2010 21:30

altTransnistria a ncetat s? mai beneficieze de ajutorul financiar al Rusiei, care ajungea f?r? ntrerupere n regiune din anul 2008, anun?? publica?ia rus? Komersant. Pe contul parlamentului nu au fost transferat? cea de-a treia tran? semestrial?, preconizat? pentru achitarea pensionarilor. Totodat? n mass-media local? a distribuit informa?ia potrivit c?reia n b?ncile ruse?ti s-ar preg?ti un plan de nchidere a conturilor corespondente a Gazprombanck, controlat de Oleg Smirnov, fiul liderului regimului separatist de la Tiraspol Igor Smirnov. Banca este suspectat? de nf?ptuirea unor escrocherii n baza resurselor care provin din Rusia n calitate de ajutor financiar. Mai multe surse din structurile puterii ruse?ti au anun?at despre sistarea ajutorului financiar destinat Transnsitriei, iar reprezentan?i ai administra?iei de la Tiraspol au confirmat acest lucru. Iarna pe numele lui Igor Smirnov de la Moscova a sosit o scrisoare oficial?, n care se con?inea solicitarea s? fie asigurat? folosirea resurselor ruse?ti conform destina?iei ?i se cerea efectuarea unui audit independent a B?ncii republicane transnsitrene, doar c? liderul separatist Igor Smirnov a ignorat solicitarea Moscovei.

Mai mult de att, pensionarii din regiune continu? s? beneficeze de un supliment financiar a?a zis rusesc, care n fapt este achitat din sursele acumulate de la ntreprinderi ?i de la popula?ie destinate pentru gazul rusesc. Aceasta n contextul n care Tiraspolul de mult timp nu mai achit? celor de la Gazprom pentru consumul deenergie iar datoria pentru gaz a dep??it circa $2 mlrd.

 
Kosovo inten?ioneaz? s? adere ca membru plenipoten?iar la ONU PDF Imprimare Email
Duminică, 25 Iulie 2010 21:27

altn anul 2011 Kosovo poate s? depun? cererea de ob?inere a calit??ii de membru ONU, a declarat pre?edintele kosovar Fatmir Sejdiu. Potrivit spuselor acestuia, Kosovo are nevoie de noi recunoa?teri, ca n anul viitor s? prezinte serioase argumente n favoarea cererii sale de aderare la Organiza?ia Na?iunilor Unite.

Pri?tina mizeaz? c? statailtatea Kosovei va fi recunoscut? pn? la deschiderea sesiunii ordinare a Adun?rii generale a ONU din septembrie curent de nc? cteva zeci de ??ri. Anume la aceast? sesiune va fi examinat subiectul kosovar.Amintim c? la 22 iulie Curtea Interna?ional? de Justi?ie de la Haga a declarat c? autoproclamndu-?i independen?a, Kosovo nu a nc?lcat normele de drept interna?ional. Justi?ia a examinat legalitatea proclam?rii independen?ei Kosovo n urma solicit?rii Adun?rii generale a ONU. Judec?torii au fost pu?i n situa?ia de-a r?spunde la ntrebarea Corespunde dar proclamarea unilateral? de c?tre institu?iile provizorii ale autoguvern?rii Kosovo conform normelor dreptului interna?ional?".

 
PDF Imprimare Email
Duminică, 25 Iulie 2010 21:25

altRusia amenin?? cu aplicarea de m?suri severe la adresa muncitorilor sezonieri din Basarabia.

Presa rus? amenin?? ca urmare a decretului pre?edintelui Republicii Moldova Mihai Ghimpu care a declarat Ziua de 24 iulie ca Zi a ocupa?iei sovietice c? va amplifica problemele ruso-moldovene?ti. Acestea ar putea s? se r?sfrng? nu doar asupra chestiunii vinicole moldovene?ti, ci ?i a muncitorilor sezonieri basarabeni care muncesc pe teritoriul rus. Ac?iunile pre?edintelui moldovean Mihai Ghimpu sunt interpretate ca agresive ?i de inamici?ie. Evaluarea ruseasc? este f?cut? la unul dintre cele mai nalte niveluri. Actaulmente Rusia manifest? ostilitate vizibil? fa?? de trei pre?edin?i din spa?iul postsovietic: moldoveanul Mihai Ghimpu, georgianul Mihai Saaka?vili ?i belorusul Luka?enco. Deocamdat?, reprezentan?ii Serviciului Federal de Migra?ie a Rusiei asigur? opinia public? c? nu vor expulza cu for?a pe nimeni, doar c? nu infirm? faptul c? atitudinea fa?? de moldoveni s-a nr?ut??it considerabil. Faptul c? fa?? de muncitorii sezonieri moldoveni din Rusia au nceput s? ase eviden?ieze o atitudine negativ? a confirmat directorul adjunct al Serviviului Federal de Migra?ie a Federa?iei Ruse Ecaterina Egorova, care n cadrul videochatului Chi?in?u-Kiev-Moscova a declarat c? unul din motivele care au f?cut s? exste o ostilitate n societatea rus? fa?? de moldoveni a nsemnat decretul lui Mihai Ghimpu care a anun?at ziua de 28 iunie ca zi a ocupa?iei sovietice. Concomitent, rusoaica Ecaterina Egorova a propus ca num?rul muncitorilor sezonieri moldoveni care activeaz? n Rusia s? fie mic?orat, invocnd criza financiar?.

Conform datelor Serviciului federal de migra?ie a Federa?iei Ruse, n Rusia muncesc circa 500 mii de cet??eni ai Republicii Moldova.

 
In Afganistan s-au descoperit rezerve minerale in valoare de un trilion de dolari, insa nu exista posibilitatea de a le exploata PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Duminică, 25 Iulie 2010 09:46


 

Asa cum s-a adeverit, Afganistanului este bogat nu numai cu pamantul util cultivarii macului pentru opiu. Geologii americani, care lucrau initial pentru Pentagon, au descoperit in tara rezerve uriase de minerale. Pe lista se afla fier, cobalt, aur, cupru cu o valoare totala de mai mult de 900 de miliarde de dolari. Dar principala bogatie a acestei tari central-asiatice este un metal usor, litiul, necesar productiei de baterii.

 

Cautarile resursele naturale au inceput in Afganistan inca in timpurile in care tara era controlata de trupele sovietice. Savantii din URSS, au strabatut toata tara, chiar daca erau lupte, au adunat o multime de mostre de minerale si le-au introdus pe o harta. Se presupunea ca exploatarea resurselor naturale impreuna cu poporul fratesc afgan va incepe dupa ce vecinul din sud va fi pacificat si cat de cat civilizat. Insa lucrurile au decurs altfel: contingentul limitat a plecat, Uniunea Sovietica s-a destramat, iar Afganistanul s-a intors la perioada medievala mujahedino-talibana. Exploatarea mineralelor a devenit  neactuala.

 

La inceputul anilor 2000, la putin timp dupa intrarea trupelor NATO in Afganistan interesul fata de resursele naturale ale tarii a aparut din nou. S-a adeverit ca hartile alcatuite de specialistii sovietici s-au pastrat intr-un mod miraculos in timpul razboilului civil si a interventiei NATO. Geologii afgani au ascuns cele mai pretioase documente acasa si le-au transmis administratiei militare americane dupa alungarea talibanilor din Kabul in anul 2001.

 

Incepand cu anul 2004 savantii americani au inceput cercetari noi, sprijinindu-se pe hartile vechi. Noile investigatii s-au facut in mare parte din avion, insa cu folosirea celor mai noi tehnologii. In 5 ani s-au facut cateva incercari de a cerceta la scara larga geologia tarii, in rezultatul carora cunostintele cu privire la resursele naturale au crescut in mod considerabil.

 

Judecand dupa informatiile publicate de The New York Times in Afganistan nu exista petrol si gaz in cantitati comerciale, in schimb diverse metale exista in exces. Cele mai mari sunt rezervele de fier valoarea rezervelor de fier a fost estimata de geologii americani la 421 de miliarde de dolari, cuprul in valoare de 274 miliarde de dolari, niobiul un metal foarte rar la 81,2 miliarde, cobaltul 50,8 miliarde, aurul 25 miliarde, molibdenul 24 miliarde. Suma se ridica la mai mult de 900 de miliarde de dolari.  

 

Pentru o tara ca Afganistanul o astfel de suma este cu adevarat uriasa, daca o comparam cu PIB-ul care in anul 2009 a fost de 13,5 miliarde de dolari, iar exploatarea acestor rezerve ar asigura o existenta independenta a tarii pe o perioada de 80 de ani.

 

O alta expeditie efectuata de geologi sub patronatul Pentagonului a descoperit in zona terenurilor saline din partea de vest a tarii rezerve enorme de litiu cel mai usor metal. Rezervele sunt atat de mari, incat acest depozit este considerat a fi cel mai mare din lume. Departamentul militar american Afganistanul a denumit Afganistanul - Arabia Saudita a litiului.

 

Litiul este un metal foarte pretios si strategic. El este de neinlocuit in producerea bateriilor si acumulatoarelor. Iar cererea pentru acest metal va creste in anii urmatori.

 

China este cel mai mult interesata de rezervele naturale ale Afganistanului. In China se concentreaza cea mai mare parte a industriei de prelucrare a metalelor rare si respectiv a litiului. Daca chinezii ar reusi sa directioneze livrarile spre ei

China ar obtine hegemonia nu numai in domeniul textilelor, electronicii si otelului, dar si pe piata mondiala a marfurilor verzi, foarte la moda azi. In plus cea de-a treia ca marime economie a lumii ar micsora dependenta sa de petrol.

 

Insa pana atunci exista o multime de probleme. Prima dintre acestea este cea tehnologica. Spre exemplu in Bolivia exista rezerve inutile de litium, intr-o cantitate de 3 milioane de tone. O astfel de cantitate ar fi suficienta pentru asigurarea cererii mondiale de litiu pe parcursul a zeci de ani, insa extractia practic nu se poate face deoarece metalul se gaseste repartizat neuniform pe o suprafata de multe mii de kilometri. Cum guvernul bolivian a cerut ca intregul ciclu de extragere si prelucrare sa se desfasoare pe teritoriul tarii, investitorii au decis ca afacerea nu este profitabila, astfel incat exploatarea litiului in Bolivia asa si nu a inceput.

 

Aceleasi probleme de investitie vor fi si in Afganistan. URSS abia incepuse exploatarea resurselor naturale ale acestei tari, iar in timpul guvernelor islamice din anii90 si aceasta industrie minuscula a disparut. Asa ca procesul va trebui inceput de la zero, in comparatie cu Irakul unde zacamintele de petrol au fost doar conservate pe perioada razboiului. Imediat dupa ce s-a facut o ordine minima in irak, investitorii au inceput lucrarile avand o baza solida. In Afganistan insa exploatarea, luandu-se in calcul relieful tarii, infrastructura zero si lipsa absoluta a cadrelor locale se va ridica la zeci de miliarde de dolari. Este putin probabil ca BHP Billiton sau Chinalco sa fie de acord sa investeasca o astfel de suma chiar daca Kabului va oferi garantii.

 

Cea mai mare problema este cea politico-militara. Cu toate eforturile, trupele NATO sunt departe de a controla cea mai mare parte a tarii in Afganistan in continuare actioneaza detasamentele de talibani, trupe tribale sau pur si simplu bande cu origine politica necunoscuta. Investitiile se fac in conditii de stabilitate insa despre Afganistan nu se poate spune asa ceva.

 

Evident ca multi dintre comandantii detasamentelor militare afgane in anumite conditii nu ar avea nimic impotriva sa primeasca bani de la corporatii pentru asigurarea securitatii exploatarii zacamantului. La urma urmelor litiul si fierul reprezinta un inlocuitor destul de bun al macului, cazut de ceva vreme in dizgratie.

 

In acest caz insa cea mai nemultumita va fi administratia militara americana a tarii. Militarii nu vor fi incantati daca banii platiti talibanilor vor fi folositi pentru organizarea noilor acte teroriste.

 

In orice caz in viitorul apropiat este putin probabil ca rezervele naturale enorme ale Afganistanului sa fie utile.

 
Vaghif Guseinov directorul Institutului pentru Analiza Strategica: In Kyrgyzia se poarta o lupta pentru uraniu PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Sâmbătă, 24 Iulie 2010 18:20


 

Razboiul dintre sudul si nordul Kyrgyziei, evenimentele sangeroase care au avut loc acolo sunt legate de faptul ca in acest punct s-au ciocnit interesele multor jucatori mondiali. America, Rusia, China.

De ce? Este mult prea simplist sa  vorbim spre exemplu despre baza Manas, care alimenteaza Afganistanul. Sau ca anumite forte extrem de inluente lupta pentru intaietate in traficul de droguri. Nu, este vorba despre uraniu aceasta materie prima a secolului XXI. Petrolul si gazul nu vor exista vesnic, chiar este periculos pentru planeta sa fie arse in astfel de cantitati, natura se razbuna. Toti inteleg acest lucru. In schimb pe toti ii intereseaza de uraniu / si Rusia, si SUA, si NATO, si China.

In plus in Asia Centrala Kyrgyzia are o pozitie extrem de reusita. Din pacate logica geopoliticii actuale este de asa natura incat daca stingi incendiul in Kyrgyzia el va izbucni intr-un alt loc in Asia. Luptele continua deja de zeci de ani si va continua alte sunte de ani. Deciziile trebuie sa fie radicale. Insa tarile-factor de decizie nu pot sau nu doresc sa inteleaga acest lucru, sau sunt cointeresate sa existe un nucleu de conflict in Asia Centrala.

Dupa destramare URSS in Kyrgyzia au existat probleme. Parea ca s-a reusit pacificarea zonei. In realitate boala a fost doar cosmetizata.

 
PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Sâmbătă, 24 Iulie 2010 18:19


Pre?edintele Traian B?sescu a declarat, smb?t?, la tab?ra de la B?ile Tu?nad, c? are aceea?i viziune ca ntotdeauna, respectiv "autonomie egal? pentru to?i cet??enii romni, indiferent de etnie".

?eful statului a f?cut declara?ia n acest sens la seminarul cu tema "Europa Central? - Centrul Europei?", organizat n cadrul taberei studen?e?ti "Tusvnyos 21", r?spunznd unei ntreb?ri din partea participan?ilor.

"O s? spun ce am mai repetat: to?i cet??enii Romniei au nevoie de autonomie, iar procesul continu?, nu s-a oprit la o oarecare autonomie financiar?, la autonomia de a te organiza, de a face programe din resursele financiare", a spus B?sescu.

Pre?edintele a dat asiguri c? va fi unul dintre aceia care "vor presa pentru ca procesul de autonomie s? creasc?".

"Nu pot ns? s? fiu incorect, s? v? spun c? am alt? viziune dect cea pe care am sus?inut-o ntotdeauna: autonomie egal? pentru to?i cet??enii romni, indiferent de etnie", a subliniat el.

Traian B?sescu a f?cut referire ?i la men?ionarea Tratatului de la Trianon. "S-a vorbit de Trianon. Eu nu comentez Trianonul, cum nu comentez nici alte elemente de istorie care ne-ar desp?r?i. A? vrea s? comentez viitorul care ne leag? pe unii de ceilal?i", a continuat el.

n ceea ce prive?te autonomia romnilor din afara frontierelor ??rii, pre?edintele Traian B?sescu a spus c? Romnia nu-?i va permite niciodat? ca n rela?ia cu statele pe teritoriul c?rora tr?iesc romni s? intervin? cu privire organizarea administrativ?.

"Ceea ce noi solicit?m statelor membre sau nemembre ale Uniunii unde tr?iesc romni este s? le fie respectat dreptul de a-?i men?ine cultura, limba, de a nv??a n limba lor, de a se manifesta cultural, drepturi care s? prezerve valorile culturale lingvistice romne?ti ?i, n acela?i timp, vom face tot ceea ce ?ine de noi pentru ca romnii care tr?iesc n afara frontierelor s? simt? c? Romnia se gnde?te la ei. Nimeni nu poate sus?ine c? a existat m?car o singur? interven?ie a autorit??ilor romne la un stat pe teritoriul c?ruia tr?iesc romni n care s? cerem organiz?ri administrative", a spus el.

Sursa: Mediafax

 
In 2010 se vor termina resursele de metale rare PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Vineri, 23 Iulie 2010 10:17


 

Civilizatia occidentala moderna depinde nu numai de petrol, dar si de metale rare : gaye inerte, litiu, beriliu, galiu, indiu, germaniu, vanadiu, titan, molibden, wolfram si alte minerale rare, fara de care industria contemporana de constructii de masini este imposibila. Cu toate ca multe dintre acestea se gasesc in cantitati mari in scoarta terestra, extractia lor pe teritoriul Europei si ale SUA este ingreunata. 97% dintre cele mai cunoscute reyerve ale acestor metale pretioase se afla pe teritoriul Chinei.

Conform publicatiei britanice  Independent , catre anul 2012 guvernul Chinei va inceta exportul metalor rare extrase pe teritoriul sau, lasandu-le pentru necesitati proprii. Acest lucru poate insemna pentru lumea occidentala imposibilitatea producerii marfurilor electrice si electronice, si dependenta economica totala de China. In prezent cererea mondiala pentru metale rare constituie 120 000 de tone pe an, insa guvernul Chinei ofera pentru export nu mai mult de 30 000 tone de astfel de metale.

 
<< Început < Anterior 2141 2142 2143 2144 2145 2146 2147 2148 2149 2150 Următor > Sfârşit >>

Pagina 2141 din 2205

Login



Arhiva de articole

< Mai 2018 >
Lu Ma Mi Jo Vi Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      

Reclama

Donatie PayPal

Puteti dona prin PayPal pentru a ajuta acest site:

Amount: