headerphoto
Eastern Political and Economical News
Romania va participa in 2014 intr-o misiune spatiala europeana spre Luna PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Miercuri, 16 Iunie 2010 10:45


Intr-o decizie politica foarte importanta- sansa oferita de agentia spatiala europeana in perspectiva integrarii Romaniei in randurile sale, doua din institutiile de invatamant din Bucuresti, respectiv Universitatea Politehnica din Bucuresti si Universitatea Bucuresti au fost incluse pe lista centrelor de cercetare care vor contribui la dezvoltarea programelor ESMO si ESEO.

Trebuie subliniat ca este pentru prima data cand institutii din Romania sunt implicate la un asemenea nivel, de obicei, din lipsa infrastructurii si experientei in domeniul spatial, Romaniei fiindu-i oferita doar posibilitatea de a avea acces si de a procesa anumite date culese de satelitii ESA.

Perspectiva aceasta onoranta pune insa in discutie capacitatea celor doua institutii care vor trebui, dincolo de contractul incheiat cu agentia europeana, sa se achite de obligatiile asumate, fara depasirea termenelor prevazute.

ESEO sau European Student Earth Orbiter este al treilea satelit dezvoltat in cadrul programului Education Satellite Programme- un microsatelit care de la nivelul unei orbite LEO va capta imagini ale Pamantului, va masura nivelul radiatiilor si va testa noi tehnologii spatiale (o camera stelara si un asa numit reaction wheel).

In principiu satelitul va fi lansat in decursul anului 2012 la bordul unei rachete Vega, avand durata de viata calculata pentru un minim de 6 luni.

ESEO este un satelit ce va cantari sub 100kg si care va avea un volum maxim impus de 100x100x100 cm. Alimentat de panouri solare a caror putere medie va fi de 100W (cu un maxim de 180W) si sustinute de un banc de baterii LiIon cu capacitatea de 190Wh, satelitul va avea o magistrala de putere nestabilizata cu tensiunea variind intre 24 si 32 V curent continuu.

Controlul termic al platformei se va face fie pasiv prin utilizarea unor straturi speciale de materiale izolatoare, fie activ prin folosirea unor retele de termistori.

Dotat cu 2 senzori solari, 2 magnetometre, 3 giroscoape, 3 magnetorquers si 1 momentum wheel carora li se vor adauga experimentele stiintifice amintite mai sus, noul satelit va fi capabil sa comunice cu solul in banda S la frecventele 512 kbps si 38.4 kbps.

In acest proiect UPB va trebui sa dezvolte partea de structura.

ESMO sau European Student Moon Orbiter va fi primul satelit educational trimis spre Luna cu tehnologie inspirata de cea folosita de misiunea Smart1 si al patrulea satelit din programul Education Satellite Programme. Contractorul principal este Surrey Satellite Technology Limited din Anglia, iar subcontractanti sunt mai multe universitati din tari membre sau aflate in colaborare cu ESA.

Este vorba despre un satelit cu dimensiunile 120x110x100, cantarind 265kg din care 93 kg de combustibil, propulsat de un sistem de 4 motoare bipropelant, capabile sa dezvolte o forta de 22N la un impuls specific de 285s.

Sistemul de putere este alimentat de 2 panouri solare in tehnologie GaAs dezvoltand nominal 170 W si alimentand o magistrala nestabilizata de 24-29 V si mai departe un sistem de baterii LiIon cu capacitatea de 15 Ah.

Sistemul de management al datelor de bord este deservit de 2 procesoare tip Leon2 in configuratie de back-up si de o magistrala de date CAN.
4 statii de sol vor asigura comunicatia cu satelitul : Vilafranca, Raisting, Kourou si Perth- comunicatie care se va efectua omni-directional la rata de 8kbps in cazul telemetriei si 4kbps in cazul telecomenzilor.

Satelitul va fi pus pe o orbita de transfer geostationara undeva la sfarsitul lui 2013-inceputul lui 2014 (o data concreta de lansare va trebui sa fie stabilita ulterior, momentan fiind prematur sa se avanseze informatii de acest gen considerand ca satelitul nu este inca nici in faza de proiectare ci doar de stabilire a cerintelor tehnice).

De acolo, pentru a evita transferul direct catre orbita dorita in jurul Lunii si implicit consumul mai ridicat de combustibil, satelitul isi va activa motoarele si va calatori prima data spre punctul Lagrange L1 al sistemului Soare-Pamant/Luna (o calatorie de aproximativ 3 luni la viteza dezvoltata de propulsoarele de bord) si mai apoi spre orbita lunara.

La bord vor fi instalate urmatoarele experimente stiintifice:
-Narrow Angle Camera
-LunaNet
-Radiation Monitor
-Radar
-Microwave Radiometric Sounder

Romania este prezenta in proiect prin Universitatea Politehnica Bucuresti-responsabila pentru 2 din subsistemele satelitului (ADCS si structura) si prin Universitatea Bucuresti responsabila pentru dezvoltarea experimentului care vizeaza monitorizarea radiatiei.

Dintrea acestea, cel mai complicat pare sistemul ADCS sau Attitude Determination and Control System care include definirea cerintelor de zbor, dezvoltarea legilor de control, simulari, integrarea tuturor senzorilor ce fac parte din sistem si in final transcrierea acestor legi si algoritmi de zbor in codul propriu zis ce urmeaza a fi instalat in computerul de bord si care va coordona intreaga activitate de control si pozitionare a satelitului pe orbita.
Sistemul ADCS de pe ESMO va cuprinde 4 senzori solari, 2 camere stelare, 2 IMU (inertial measurement unit), 4 reaction wheel si 4 motoare.

Desi vor beneficia de sprijinul contractorului SSTL (o firma cu vechi state in industria aerospatiala) precum si de suportul tehnic si de infrastructura ESA (incluzand aici punerea la dispozitie pentru teste a laboratoarelor din ESTEC) se anunta un proiect pe cat de interesant, pe atat de greu si ramane de vazut cum se va descurca Romania in conditii concrete de lucru, mai ales in lumina conditiilor precare care au afectat dramatic invatamantul romanesc in ultimii 20 de ani.
Vom urmari asadar cu interes evolutia acestui proiect si speram intr-o mai mare deschidere a celor 2 institutii de invatamant (in privinta popularizarii in presa prin comunicate oficiale a rezultatelor obtinute).

 

Sursa : Stiinta.info

 
Ucraina vrea 5% din productia de gaz a Rusiei PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Miercuri, 16 Iunie 2010 10:24

Conform declaratiei sefului Ministerului pentru Combstibil si Petrol a Ucrainei, Yuri Boiko, tara sa intentioneaza sa extraga in Rusia 30 de miliarde de metri cubi de gaz anual, dupa crearea intreprinderii mixte a  Gazprom -ului si a Naftogaz -ului.

Boiko a declarat ca Ucraina are pretentii asupra a 5 % din intreaga productie de gaz a Rusiei, iar in schimb ii poate oferi Gazprom-ului accesul la o parte din sistemul sau de conducte.

Volumul de gaz mentionat de Boiko reprezinta o jumatate din volumul de gaz folosit de Ucraina si mai mult de 80% din planul  Naftogaz -ului de cumparare a gazului de la  Gazprom  pentru anul 2010. Pana la declansarea crizei Ucraina folosea in jur de 70 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.

Moscova si Kievul au inceput sa discute problema crearii unei intreprinderi mixte incepand cu luna mai 2010, insa nu este foarte clar cand aceasta va fi creata.  Gazprom -ul afirma ca inca nu a primit propuneri in scris din partea ucraineana. Ceea ce se stie e ca Ucraina este interesata de zacamintele de gaz condensat de la Urengoi si Astrahan din Rusia.

 

 
Ahmetov va salva uzina metalurgica de la Mariupol (Ucraina) PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Miercuri, 16 Iunie 2010 10:21

 

Combinatul metalurgic ucrainean de la Mariupol a inceput negocierile cu privire la unificarea cu  Metinvest Holding , apartinand oligarhului Rinat Ahmetov.

Compania unificata MMK si  Metinvest Holding  va intra in randul celor mai mari 20 de producatori de otel din lume.

Conform directorului uzinei metalurgice de la Mariupol, Vladimir Boiko, el a luat hotararea de unificare cu compania ucraineana (proprietarul materiei brute), pentru a apara afacerea sa in fata pericolului absorbtiei acesteia de grupului financiar-industrial anonim din Rusia.

In data de 26 mai Formigos Holdin si Revain, doua companii off-shor, au anuntat ca au cumparat 100% din actiunile uzinei  Iliici-Stali , care detinea 90% din actiunile combinatului de la Mariupol. Firmele au anuntat ca au actionat conform intereselor unor investitori din Rusia.

Totodata Vladimir Boiko nega faptul ca actiunile combinatului au fost vandute Formigos Holding si Revain, spunand ca a avut loc un raider-atac. Insa conducatorul Comitetului pentru antreprenoriatul de stat din Ucraina Mihail Brodsky afisrma ca anume Boiko a semnat documentele de vanzare.

Presedintele Yanukovici a dat ordin in luna iunie ca organele de drept sa investigheze situatia creata la combinatul metalurgic de la Mariupol.

 
PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Miercuri, 16 Iunie 2010 10:20

 

Holdingul  Rusal  al lui Oleg Deripaska a purtat tratative cu conducerea Guineii in cadrul carora   s-a ajuns la mai multe acorduri , printre care si cu privire la complexul de bauxita si alumina de la Friguia (Fria).

Conform declaratiei lui Deripasca, care a condus delegatia  Rusal -ului trativele s-au desfasurat intr-o atmosfera amicala si constructiva .  Noi nu am redus si nu avem de gand sa reducem volumul de extractie a bauxitei si producerea de alumina la intreprinderile noastre din Guineea. Noi avem in aceasta tara proiecte pe lunga durata, care cu toata situatia existenta pe piata mondiala a aluminiului se vor realiza in intregime , a mentionat Deripaska.

De la mijlocul anului 2009  Rusal  se afla in litigiu cu autoritatile din Guineea. Complexul  Frie  a fost cumparat de compania rusa in anul 2006 cu 19 milioane de dolari, insa guvernul Guineii a decis ca pretul a fost mult diminuat si prin intermediul instantei a cerut restituirea complexului. In anul 2009 instanta a decis ca vanzarea complexului a fost ilegala.

Rusal a reusit sa obtina o alta decizie judecatoreasca. In data de 22 martie 2010 Tribunalul de Apel din Guineea a trecut de partea companiei de aluminiu si i-a acordat dreptul de proprietate asupra uzinei.

A treia parte din rezervele mondiale de bauxita se afla in Guineea. Ea se foloseste pentru obtinerea aluminei, care la randul sau este necesara pentru producerea aluminiului.  Rusal  este unul dintre liderii productiei de aluminiu, iar partea sa in intreaga productie mondiala de producere a aliminiului reprezinta 10 %.

 
Bursa: Datoria Rompetrol la schimb cu uraniul kazah PDF Imprimare Email
Scris de publisher3   
Miercuri, 16 Iunie 2010 00:06

Pn? acum a fost ?inut secret. Faptul c? statul romn negociaz? accesul la uraniul kazah n schimbul unor facilit??i la plata datoriei pe care Rompetrol o are. Sunt genul de informa?ii care, de obicei, nu sunt divulgate publicului, ct timp dureaz? negocierile - o pruden?? ca s? nu fie afectate. Noi avem nevoie de uraniu pentru noile unit??i de la Cernavoda, iar kazahii ar dori s? le ree?alon?m datoriile de la Rompetrol, f?cute de companie nainte ca statul kazah s? preia rafin?ria Petromidia.Pe itinerariul Astana - Cernavoda - N?vodari se n?ir? una dintre cele mai importante afaceri din ultimii ani. Planul kazah, discutat prima dat? n martie, la Astana, are avantajul c? pune bazele unei colabor?ri pe termen lung n domeniul energetic, cu consecin?e importante pentru economia noastr?, dar prezint? dezavantajul c? nu ne-ar intra n buget, dintr-odat?, cele aproape 600 milioane de dolari, la ct se ridica r?scump?rarea obliga?iunilor Rompetrol de la stat.Deocamdat?, se negociaz? intens. Autorit??ile noastre nu doresc ca statul s? reintre, dup? zece ani, ca ac?ionar n afacerea Rompetrol-Petromidia, n schimbul unei p?r?i din datoria companiei. Nici m?car ca minoritar. Ceea ce face tot mai realizabil planul kazah, ?inut pn? acum la secret de cele dou? p?r?i: facilit??i pentru exploatarea minei de uraniu pentru e?alonarea datoriilor.

- Autorit??ile de la Astana l-au ntmpinat pe pre?edintele B?sescu cu propunerea ca noi s? e?alon?m datoriile Rompetrol cu pn? la cinci ani, iar Kazahstan s? ne dea facilit??i la exploatarea uraniului

- Tocmai peste cinci ani, noile unit??i de la Cernavoda ar trebui puse n func?iune, cu uraniul kazah

- Deocamdat?, negocierile sunt n toi, termenul final fiind luna septembrie

Sursa: ziuaveche.ro

 
Elve?ia pred? datele bancare a peste 4.000 americani PDF Imprimare Email
Scris de publisher3   
Miercuri, 16 Iunie 2010 00:03

Camera inferioar? a Parlamentului elve?ian a aprobat un acord cu SUA, care const? n predarea datelor a peste 4.000 de clien?i americani ai b?ncilor, suspecta?i de evaziune fiscal?. Acordul ntre guvernul elve?ian, Washington ?i banca UBS, a fost finalizat n 2009, ns? a necesitat sprijin parlamentar, anun?? Rador.

 
PDF Imprimare Email
Scris de publisher3   
Miercuri, 16 Iunie 2010 00:02

37% dintre cet??enii ru?i consider? c? Flota M?rii Negre i ap?r? de NATO, potrivit unui sondaj de opinie realizat de centrul rus Levada. Majoritatea cet??enilor ru?i spun ns? c? alian?a nord-atlantic? nu mai reprezint? o amenin?are militar? pentru Rusia, transmite publica?ia Vedomosti. Ct despre conflictele cu vecinii care apeleaz? la NATO pentru sprijin, ru?ii consider? c? Georgia este statul de care ar putea s?-i apere Flota M?rii Negre. n opinia responden?ilor, lista principalilor inamici ai Rusiei num?r? urm?toarele state: Georgia, Letonia, Lituania ?i Estonia, SUA pozi?ionndu-se n acest clasament pe locul al 5-lea. De asemenea, ?i ministrul de Externe al Federa?iei Ruse, Serghei Lavrov, a declarat recent ntr-un interviu acordat publica?iei Kommersant c? NATO nu reprezint? o amenin?are pentru Rusia. El a precizat doar c? NATO se num?r? printre pericolele pentru Rusia din cauza c? infrastructura ei se apropie de grani?ele Rusiei, n contextul extinderii alian?ei. Prin urmare, NATO ?i SUA r?mn inamici ai Rusiei, dar din punct de vedere geopolitic, sus?ine ?eful cercet?rilor socio-culturale al Centrului Levada, Alexei Levinson. Cu att mai mult c?, la ntrebarea dac? apropierea Rusiei fa?? de NATO corespunde n totalitate intereselor Rusiei, persoanele chestionate au r?spuns n acela?i procentaj cu da, nu ?i nu ?tiu. Concluzia n opinia lui Levinson este c? opinia public? este, n ansamblu, nedumerit?, prin urmare, ar putea fi orientat? n orice direc?ie se dore?te.

Sursa: ziuaveche.ro

 
Turcia ?i SUA desf??oar? manevre militare PDF Imprimare Email
Scris de publisher3   
Marţi, 15 Iunie 2010 23:59

La Ancara n data de 15 iunie s-a dat start la manevrele militare comune turco-americane "Cooperative-2010", scopul c?rora const? n consolidarea coper?rii ?i n sporirea nivelului de instruire a trupelor terestre turce ?i americane. Deasemenea n Konya se desf??oar? cu succes cea de-a doua etap? a manevrelor militare Vulturul anatolian-2010". La manevre particip? unit??i militare ale Statelor Unite ale Americii, a Emiratelor Unite, Italiei, Spaniei, Azerbaidjan ?i NATO. Turcia este reprezentat? la manevre de 36 de avioane militare ?i dou? avioane de sus?inere a for?elor terestre, de radare terestre ?i sistemul de ap?rare aerian?. Spania pentru prima dat? particip? n manevre militare Vulturul anatolian". Israelul, n continuare, nu particip? la manevre. Manevrele se vor ncheia la 18 iunie, se specific? n comunicatul statului major al Turciei.

 
PDF Imprimare Email
Scris de publisher3   
Marţi, 15 Iunie 2010 23:57

Uniunea European? i-a naintat premierului moldovean Vlad Filat condi?iile care urmeaz? s? fie ndeplinite de Republica Moldova pentru eliminarea regimului de vize cu statele comunit??ii europene. Lista a fost prezentat?, ast?zi, la Luxembourg, de c?tre comisarul european pentru extindere ?i politic? de vecin?tate, Stefan Fule, n cadrul unei conferin?e de pres? comune cu Vlad Filat.

Stefan Fule a declarat c? obiectivul final al UE este ca to?i cet??enii Republicii Moldova s? poat? c?l?tori f?r? vize n statele membre ale Uniunii Europene. La rndul s?u, premierul Filat a men?ionat c?, n viitorul apropiat, Comisia European? va trimite la Chi?in?u o misiune de evaluare care va face recomand?ri exacte referitor la pa?ii care trebuie s? fie ndeplini?i de Republica Moldova pentru liberalizarea regimului de vize cu UE.

 
<< Început < Anterior 2131 2132 2133 2134 2135 2136 2137 2138 2139 2140 Următor > Sfârşit >>

Pagina 2134 din 2177

Login



Arhiva de articole

< Februarie 2018 >
Lu Ma Mi Jo Vi Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24
26 27 28        

Reclama

Donatie PayPal

Puteti dona prin PayPal pentru a ajuta acest site:

Amount: